Cosul meu
Gol.

Nu aveti nici un produs in cosul de cumparaturi

Cultura porumbului zaharat

Cultura porumbului zaharat
Porumbul zaharat este una dintre culturile cele mai apreciate deoarece boabele acestuia contin o serie de substante hranitoare indisponibile organismului uman. Se cultiva pentru boabele sale in faza de lapte, cand acestea contin cele mai multe calitati gustative si cand substantele hranitoare sunt cel mai bine asimilate de organism.... Detalii...

                            Cultura porumbului zaharat

Porumbul zaharat este una dintre culturile cele mai apreciate deoarece boabele acestuia contin o serie de substante hranitoare indisponibile organismului uman.

Se cultiva pentru boabele sale in faza de lapte, cand acestea contin cele mai multe calitati gustative si cand substantele hranitoare sunt cel mai bine asimilate de organism.

In faza de lapte porumbul zaharat se prepara diferite mancaruri sau poate fi folosit in industria alimentara pentru conserve sau congelate.

Datorita continutului in sintosterol, sigmasterol, acizi grasi si esterici, saponine si alcaloizi, matasea de porumb zaharat se foloseste in medicina ca remediu colagen, ca diuretic si hemostatic.Gustul si consistent boabelor depend de continutul in glucide solubile, cu cat acestea predomina, cu atat porumbul zaharat este mai gustos.

Pe masura ce porumbul zaharat avanseaza spre maturitate fiziologiga, creste continutul in amidon, invelisul boabelor devine tare si calitatile gustative se reduc, motiv pentru care nu se recomanda sa se intarzie cu recoltarea acestuia.

Porumbul zaharat este o planta monocotiledonata din familia Gramineae, var. rugosa (Bonaf), convar. Saccharata, se diferentiaza de porumbul normal prin prezenta uneia sau mai multor gene mutante, care afecteaza metabolismul glucidelor din endosperm.

Exigentele porumbului zaharat fata de caldura este ridicat in toata perioada de vegetatie.

Germinatia semintelor si rasarirea plantelor se petrec intr-un timp cu atat mai scurt, cu cat temperatura se apropie de cea optima: la temperatura de 10-20 grade Celsius, plantele rasar dupa 13-15 zile, la 15-18 grade Celsius rasar dupa 8-10 zile iar la 21 grade Celsius rasar dupa 5-6 zile.

Daca dupa rasarire temperatura scade sub 4,5 grade Celsius, cresterea inceteaza iar brumele usoare distrug plantele, la -4 grade Celsius se distruge intreaga planta.Pentru o buna dezvoltarea a culturii temperatura medie a lunii mai trebuie sa fie peste 13 grade Celsius iar a lunilor de vara intre 18-24 grade Celsius.

Temperatura ridicata asociata cu seceta dauneaza foarte mult porumbului zaharat, daca in timpul infloritului temperatura este prea ridicata si este insotita si de seceta, se mareste mai mult intervalul dintre inspicat si cresterea stigmatelor, scade viabilitatea polenului, stigmatele pierzand umiditatea se impiedica germinarea polenului, datorita acestui fapt apare un procent ridicat de sterilitate. Din aceasta cauza semintele vor fi putine sau rare pe stiulete.

Cerintele porumbului zaharat fata de lumina sunt ridicate, porumbul fiind planta de zi scurta, creste bine la lumina intensa.

Cerintele porumbului fata de umiditate sunt medii spre mici dar raspunde foarte bine la irigare.

Porumbul rezista foarte bine la seceta, mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie, datorita sistemului radicular puternic dezvoltat.

Perioada critica se situeaza intre 10-20 iunie si 10-20 august, adica inaintea aparitiei paniculelor si pana la maturitatea in lapte, cand consumul de apa se ridica la 68-74% din totalul necesar pentru intreaga vegetatie.In aceasta perioada solul trebuie sa aiba 60-80% apa din capacitatea de camp.In perioada umplerii boabelor lipsa de umiditate poate provoca sistavirea acestora, intervalul critic fiind de 40-50 de zile.

Porumbul zaharat are pretentii mari fata de sol.Porumbul asigura recolte pe soluri foarte variate, insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci, fertile, luto-nisipoase, care permit dezvoltarea unui sistem radicular puternic, capabil sa asigure apa si elementele nutritive.

Tehnologia de cultura a porumbului zaharat.

Porumbul zaharat se cultiva numai prin semanat direct in camp.Pentru cultura porumbului zaharat se aleg terenuri cu textura mijlocie, fertile cu pH=7, plane, amenanjate pentru irigat, cu sursa de apa tot timpul anului.

Premergatoare bune pentru cultura porumbului sunt: cartofi, solano-fructoasele, leguminoasele, cerealele paioase etc.

Pregatirea terenului incepe din toamna, se curata terenul de resturile vegetale de la cultura anterioara, se afaneaza solul printr-o discuire, se executa nivelarea de exploatare.

Fertilizarea de baza se efectueaza cu 30 t/ha gunoi de grajd, 64-100 kg/ha P2O5, 40-60 kg/ha K2O, dupa care se face o aratura la 28-30 cm.Primavara, imediat dupa ce solul permite se grapeaza si se mentine solul curat de burueni pana la semanat prin discuire.

Pe solurile unde apar daunatori cum ar fi de exemplu viermii sarma (Agriotes spp) se aplica tratamente la sol, inainte de semanat.Substanta care se poate utiliza se numeste Sintogrill Super si se administreaza in cantitate de 30 kg/ha care se incorporeaza in sol prin discuire.

Daca cultura se iriga prin rigole, solul se modeleaza in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm.In general cultura de porumb zaharat nu se erbicideaza deoarece intarzie dezvoltrea plantelor.

Cultura de porumb se infiinteaza prin semanat, cand temperatura solului atinge 8-10 grade Celsius si are tendinta de crestere (a doua jumatate a lunii aprilie).

Pentru esalonarea productiei se foloseste atat metoda semanaturilor succesive cat si soiuri si hibrizi cu perioada diferita de vegetatie.

Semanatul se face mecanizat dupa schema cu doua randuri pr stratul inaltat, la distante de 80 cm intre randuri si la 20-22 cm intre plante pe rand.Se asigura o desime de circa 60-66 de mii de plante recoltabile la hectar.

Adancimea de semanat este de 5-7 cm, norma de samanta utilizata fiind de 12-14 kg de samanta la hectar.

Lucrarile de intretinere consta in: combaterea buruenilor, care se realizeaza in faza de 4-6 frunze a porumbului si in faza de rozeta a buruenilor se aplica tratamente cu 2,4 D 660 SL in cantitate de 1,0 l/ha impotriva buruenilor dicotiledonate cum sunt: Palamida, Stir salbatic, Spanac salbatic.

Un alt erbicid care se poate utiliza este Prodate 2,4 D in cantitate de 0,8-1 l/ha impotriva buruenilor dicotiledonate anuale si perene sensibile la 2,4 D (Palamida, Stir salbatic, Spanac salbatic, Traista ciobanuli). Se aplica cand porumbul are 4-6 frunze iar buruenile 2-4 frunze.Cantitatea de solutie recomandata la un hectar este de 200-300 l apa, iar in conditiile de seceta se aplica 400 l apa.

Culturile neerbicidate se vor intretine curate de burueni, prin prasile mecanice si 2-3 prasile manual pe rand.Prima prasila mecanica si manuala se executa in cel mult 10-12 zile

de la rasarire, cand se aplica si 40-80 kg/ha azot.Raritul porumbului este obligatoriu, daca nu s-a facut semanatul cu precizie.

O atentie deosebita trebuie acordata udarii, prima udare se face cand porumbul are 10-15 cm inaltime.La inceput udatul se face la 2-3 saptamani, dar pe masura ce cultura avanseaza intervalul dintre doua udari se reduce treptat pana cand apa se administreaza o data pe saptamana, in medie la fiecare udare se utilizeaza 500-750 m3 pe hectar.

Recoltarea porumbului zaharat se face cand stiuletii ajung la faza maturitatii de consum (faza de lapte), cand au panusile bine indesate, iar matasea este de culoare bruna si uscata. In momentul recoltarii boabele trebuie sa aiba culoarea caracteristica soiului, cu pielita subtire, suprafata bombata, fara adancituri caracteristice boabelor ajunse la maturitatea fiziologica.

Perioada de recoltare dureaza din iulie pana toamna la caderea brumelor.La inceputul verii stiuletii sunt buni de consum la 20-25 de zile de la aparitia matasii, catre toamna acest interval se mareste la 4-5 saptamani.

Recoltarea se face in 2-3 reprize datorita faptului ca nu toti stiuletii ajung in acelasi timp la maturitatea de consum.Se recolteaza manual dimineata sau seara, pentru a mentine prospetimea stiuletilor.Stiuletii pot fi recoltati cu panusi sau dislocati din aceasta.

Conditionarea si pastrarea este foarte importanta deoarece porumbul zaharat isi pierde repede calitatea culinara prin reducerea continutului in zahar si a prospetimii boabelor, imediat ce a fost cules trebuie asezate in lazi la umbra,dupa care se sorteaza si se ambaleaza corespunzator.

Descrierea si combaterea bolilor la cultura de porumb zaharat.

Descrierea si combaterea patarii cenusii a frunzelor sau helmintosporioza porumbului (Helminthosporium turcicum).

Patarea cenusie sau helmintosporioza apare pe frunze sub forma unor pete galbene-cenusii sau mate, cu marginea mai inchisa, alungite in directia nervurilor.Petele pot conflua, cauzand uscarea premature a unor suprafete foliare considerabile.

Pe vreme umeda in dreptul petelor apare un puf cenusiu format din conidioforii si conidiile ciupercii.Tesaturile frunzei se pot sfasia dand plantei puternic atacate un aspect zdrentuit.

Agentul patogen se numeste Helminthosporium turcicum si apare in partea a doua a verii (august) si afecteaza numai frunzele.In cursul perioadei de vegetatie ciuperca se raspandeste prin conidia de la o planta la alta, iar de la un an la altul patogenul se rezista pe resturile de plante atacate.

Porumbul poate fi atacat si de alte specii de Helminthosporium foarte periculoase cum ar fi: Helminthosporium maydis si Helminthosporium carbonum.

Simptomele cauzate de Helminthosporium maydis apar mult mai devreme, la inceputul lunii iunie, pe frunzele din etajul inferior.Petele sunt mici de culoare galbuie hidrozate, ele se extind rapid, ocupand mari suprafete ale frunzei.Petele se brunifica iar frunza se usuca treptat.Rasa “T” a ciupercii afecteaza si tulpinile si stiuletii plantelor atacate. Pe panusi apar pete rotunde, adancite, prin care patogenul ajunge la stiuleti, pe care le poate distruge in intregime, cauzand pierderi mari de productie.

Helminthosporium carbonum produce pete inguste, brune deschise pe frunze, iar pe stiuletii atacati boabele sunt acoperite de un miceliu de culoare neagra, stiuletii au aspect carbonificat.

Vremea calda (28 grade Celsius) si umeda, in timpul verii sau a toamnei, favorizeaza dezvoltarea patogenului. Germinarea conidiilor necesita prezenta apei sub forma lichida si umiditate ridicata a aerului de 80-90 %.

Helminthosporium maydis si Helminthosporium carbonum sunt patogeni de carantina de aceea acestea cer urmarire speciala in cazul transporturilor international de samanta.

Prevenire si combaterea: Determinarea corecta a specie necesita analize de laborator, care au importanta deosebita datorita datorita pagubelor foarte mari, pe care le pot produce speciile Helminthosporium maydis si Helminthosporium carbonum.

Prevenirea aparitiei patogenului se poate realiza prin: distrugerea, incorporarea adanca a resturilor vegetale, rotatia culturilor, semnalarea si lichidarea eventualelor focare aparute, carantina interna si externa.

Combaterea pe cale chimica se poate realiza in timpul perioadei de vegetatie cu fungicide cum ar fi: Opera care se aplica in doua tratamente, primul tratament in cantitate de 1,0 l/ha iar al doilea in cantitate de 1,5 l/ha.

Descrierea putregaiului tulpinilor si stiuletilor (Gibberella zea) (Fusarium graminearum).

Plantele de porumb sunt atacate, in toate fazele de vegetatie.In faza de plantute, atacul apare din miceliul prezent in sol sau din semintele infectate, cauzand putrezirea lor inainte de rasarire.

Atacul se manifesta frecvent pe tulpini si stiuleti.Tulpinile atacate au internodiile colorate initial in galben, apoi in brun.Maduva tulpinii este descompusa, de regula, capata o culoare rosiatica.Pe stiuleti apare un mucegai rosiatic, care incepe de la varf.Facultatea germinativa a boabelor de porumb atacate este redusa.Porumbul atacat este toxic.

Agentul patogen se numeste Gibberella zeae, in timpul perioadei de vegetatie, ciuperca se raspandeste prin conidii.De la un an la altul, se transmite prin resturile de plante atacate ramase in sol si prin boabele infectate.

Atacul este favorizat de umiditatea bogata si de temperaturile intre 21-30 de grade, precum si de terenul acid cu stagnari de apa.

Prevenirea aparitiei putregaiului tulpinii si stiuletilor se poate realize prin: rotatia culturii, ingroparea resturilor vegetale, prin aratura adanca, dupa recoltare, folosirea de soiuri rezistente de porumb.

Descrierea la taciunele porumbului (Ustilago maydis).

Taciunele porumbului poate sa apara pe toate organele aeriene ale plantelor, sub forma unor tumori, de forme si marimi diferite, care contin masa de clamidsopri ai ciupercii.

Aparitia pe tulpini si stiuleti este forma de atac mai pagubitoare, afactand productia de porumb.Tumorile sunt la inceput albe-sidefii apoi cpata culoarea bruna, prin spargerea lor se elibereaza sporii ciupercii.Atacul duce la perturbarea metabolismului glucidic al plantelor.

Agentul patogen se numeste Ustilago maydis, ciuperca are teliosporii sferici, ovoizi (7-15 µm in diametru ), bruni, cu episporul fin echinulat.Dupa perioada de repaus din timpul iernii, clamidosporii in urma germinarii produc miceliul secundar, care patrunde in plante prin rani (facute cu unelte agricole) si stomata sau direct prin epiderma, producand infectii locale, cu formare atumorilor caracteristice.

Factori care duc la aparitia infectiei pot fi: umiditatea atmosferica mare, loviturile de grindina, ranile aparute in urma lucrarilor mecanice sau manual.

Temperatura are influenta deosebita asupra dezvoltarii patogenului, sporii germineaza pste 8 grade Celsius cu optimul la 26-34 grade Celsius.

Prevenirea aparitiei la taciunele porumbului se poate realiza prin: strangerea si distrugerea prin ardere a resturilor de plante dupa recoltare, rotatia culturii, cu revenirea porumbului pe acelasi teren după 4-5 ani, pregatirea agrotehnica corespunzatoare a terenului de cultura, cultivarea de soiuri rezistente de porumb, evitarea ranirii mecanice a plantelor. 

Taciunele stiuletilor si paniculelor de porumb (Sorosporium holgi-sorghi).

Taciunele stiuletilor si paniculelor se manifesta pe organele florale ale porumbului, pe care le poate transforma in totalitate intr-o masa neagra de clamidospori.La stiuletii total atacati masa de spori este imbracata in panusi, stiuleti capatand o forma ovoida sau globuloasa.

Agentul patogen se numeste Sorosporium holgi-sorghi, ciuperca rezista in sol chiar si 7-8 ani, fara a pierde viabilitatea.

In primavara, dupa germinare si parcurgerea fazei sexuate, se formeaza miceliul de infectie dicariotic care este capabil sa infecteze plantele in timpul rasaririi.

Temperatura peste 15 grade Celsius (optimul intre 21-28 grade Celsius) si solul uscat, sub 50 % din capacitatea de camp pentru apa (optim pentru pathogen este 15-25 % umiditate a solului) favorizeaza procesul de infectie.

Prevenirea aparitiei la taciunele stiuletilor si paniculelor se poate realiza prin: rotatia culturilor, evitarea terenurilor infestate, cultivarea de hibrizi rezistenti. 

Descrierea si combaterea daunatorilor porumbului zaharat.

Descrierea si combaterea viermilor sarma (gandaci pocnitori) (Agriotes sp.).

Viermii sarma sunt raspanditi in toate regiunile tarii dar mai ales in zonele de stepa si silvostepa.

Adultii au corpul alungit si ingustat posterior.Elitrele sunt prevazute cu patru dungi caracteristice.

Caracteristic pentru acest grup de insecte este dispozitivul de sarit, situat la punctul de insertie intre prostern si mezostern.

Culoarea variaza de la brun roscat la brun inchis.Larvele ating la maturitate lungimea de 18-26 mm.Corpul este cilindric, puternic chitinizat, ceea ce le imprima o anumita rigiditate, de unde le vine si denumirea de"viermi sarma".Din varsta a doua, culoarea corpului se transforma din alb-transparent in galben-portocaliu lucios, iar capul este brun.

Vierme sarmaprezinta o generatie la 3-5 ani si ierneaza in sol ca insecte adulte si ca larve de diferite varste, sunt polifage, larvele hranindu-se cu partile subterane ale plantelor.

Ataca de preferinta cerealele paioase, porumbul, floarea-soarelui, cartoful, sfecla, morcovul, tomatele, tutunul, pomii fructiferi, vita de vie.

Adultii se hranesc cu elementele florale din inflorescentele cerealelor si umbeliferelor. 

Larvele provoaca rosaturi ale radacinilor producand galerii in profunzimea acestora. In timpul atacului plantele aflate in primele faze se ingalbenesc si se usuca.Adultii sunt omnivore, se hranesc cu insecte mici, rame, boabe de cereale germinate.

Prevenirea aparitiei viermilor sarma se poate realiza prin: rotatia culturilor, aratura adanca de toamna pentru distrugerea larvelor, adunarea si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor dupa recoltare.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamentul semintei de porumb cu: Gaucho 600 FS in catitate de 6,0 l/t samanta, Nuprid AL 600 FS in cantitate de 6,0 l/t samanta.

Descrierea si combaterea ratisoarei porumbului (gargarita frunzelor) (Tanymecus dilaticollis).

Ratisoara porumbului produce pagube importante mai ales in primaverile calduroase si secetoase.

Are o generatie pe an, ierneaza in sol la 50-60cm adancime, ca adult.Atacul adultilor incepe din faza de rasarire, caracteristice sunt rosaturile frunzelor, incepand de la margine spre interiorul limbului (retezare).

Plantele atacate in timpul rasaritului si pana in faza de 2-3 frunze pot fi roase pana sub nivelul solului.Adultii ataca si sorgul, graul, sfecla de zahar, floarea soarelui etc.

Adultii apar la sfarsit de aprilie inceput de mai,dupa procesul de repreproducere ouale sunt depuse in sol sub bulgarii de pamant.Larvele rod radacinile plantelor, fara sa provoace insa daune insemnate.Intr-un stadiu mai avansat al vegetatiei insectele rod frunzele pe margine, sub forma de trepte.

Prevenirea atacului ratisoarei se poate realiza prin: creearea unorconditii favorabile de dezvoltare a plantelor, distrugerea buruenilor prin araturi si prasile repetate effectuate la timp, administrarea de ingrasaminte chimice au efect negativ asupra dezvoltarii larvelor, rotatia culturilor, porumbul urmand dupa premergatoare nepreferate: mazare, soia, fasole, grau, orz.

Combaterea chimica a ratisoarei se poate realiza prin tratamentul semintei cu: Nuprid AL 600 FS in cantitate de 8,0 l/t, Gaucho 600 FS in cantitate de 8,0 l/ha.

In timpul vegetatiei pentru combatere se pot utiliza substantele: Actara 25 WG in cantitate de 0,100 kg/ha (tratamente de corectie la cel putin o saptamana dupa rasarire), Calypso 480 SC in cantitate de 90 ml/ ha.

Descrierea si combaterea la viermele vestic (Diabrotica virgifera virgifera).

Viermele vestic face parte din ordinul Coleoptera, familia Chrysomelidae, adultii prezentand dimorfism sexual (femelele se deosebesc de masculi pein aspectul exterior), lungimea corpului fiind cuprinsa intre 4,2 – 6,8 mm. 

Corpul adultilor are culoare galben-verzuie, dimorfismul sexual constand in aceea ca femelele prezinta pe elitre (aripile superioare chitinoase) 3 benzi longitudinale de culoare neagra, in timp ce la masculi elitrele sunt aproape in intregime de culoare neagra. Oul are forma ovala, de culoare galbuie, lungimea fiind de 0,5 mm.

Larva este subtire cu lungimea de pana la 13 mm, de culoare albicioasa, capul fiind de culoare neagra.

Viermele vestic are o singura generatie pe an, iernand in stadiul de ou, depus de catre femele in sol, la adancimea de 15-20 cm, in jurul radacinii plantelor de porumb.Larvele incep sa apara la sfarsitul lunii mai, hranindu-se cu radacinile plantelor de porumb. 

Adultii isi incep aparitia la sfarsitul lunii iunie, fiind prezenti pana catre jumatatea lunii octombrie.In tot acest interval, adultii se hranesc cu polenul plantelor de porumb, cu matasea stiuletilor, dar si cu parenchimul frunzelor, provocand mici rosaturi liniare, dispuse longitudinal, intre nervuri.Dupa ce ajung la maturitate, adultii se imperecheaza, femelele isi depun ouale in sol, in lanurile de porumb.

Larvele ataca si se hranesc cu radacinile de porumb,  la atacuri puternice, sistemul radicular al plantelor este distrus, inregistrandu-se fenomenul de cadere a plantelor. 

Acest fenomen de cadere, chiar daca este urmat de revenirea plantelor la pozitia verticala (asa numitul „gat de lebada”), ingreuneaza foarte mult recoltarea mecanizata a culturii, plantele cazute reprezentand, in fapt, pierderi reale de productie. Daca populatia de adulti este numeroasa, atacul acestora asupra matasii stiuletilor, inainte de fecundare, poate determina reduceri semnificative de productie, mai ales in loturile semincere.

Prevenirea aparitiei viermelui vestic se poate realiza prin: rotatia culturilor, efectuarea araturii de toamna urmarind astfel distrugerea oualor existente in sol, fertilizarea cu azot contribuie la dezvoltarea si regenerarea radacinilor, dar si la distrugerea larvelor din sol, tratarea semintelor inainte de insamantare.

Combaterea pe cale chimica se poate realiza prin tratarea semintei cu: Nuprid AL 600 FS in cantitate de 10 l/t samanta, Cropline 636 FS in cantitate de 13 l/t samanta.

In timpul perioadei de vegetatie ca tratament de corectie se pot utiliza insecticidele: Decis Mega 50 EW in cantitate de 0,250 l/ha, Fury 10 EC in cantitate de 0,2 l/ha (adulti 1-2 tratamente), Karate Zeon in cantitate de 0,250 l/ha (adulti 1-2 tratamente), Seizer 10 EC 0,2 l/ha (adulti 1-2 tratamente).

Descrierea si combaterea lacustelor si cosasilor (Dociostaurus marocanus, Calliptamus italicus, Tetigonia caudata, Locusta migratoria).

Lacustele si cosasii apartin aceluiasi ordin, fiind insecte relativ mari, cu piese bucale masticatoare, antene de diverse lungimi si ochii bine dezvoltati.A treia pereche de picioare este modificata pentru a face salturi, femurul si tibia sunt foarte extinse, cu o musculatura robusta.

Lacustele si cosasii se hranesc cu plante pe care le rod si le sfarama, producand mari pagube agriculturii.

Se inmultesc prin oua iar femela depune toamna zeci de oua intr-un fel de saculet in pamant.Primavara din ouale depuse ies larvele, care cresc si devin repede adulti.

Adultii cantaresc 2-3 grame iar lungimea corpului nu depaseste 80 mm, prezinta doua perechi de aripi.Aripile anterioare sunt mai inguste decat cele posterioare care sunt membranoase si late, fiind stranse in repaus in falduri longitudinal, sub cele anterioare, acoperind abdomenul.

Combaterea chimica a lacustelor si cosasilor se poate realize prin utilizarea de insecticide cum ar fi: Faster 10 EC in cantitate de 0,1 l/ha, Fury 10 EC in cantitate de 0,2 l/ha (0,2%).