Cosul meu
Gol.

Nu aveti nici un produs in cosul de cumparaturi

Cultura de praz

Cultura de praz
Prazul este un aliment apreciat din cele mai vechi timpuri pentru calitatile lui nutritive si terapeutice.Este inrudit cu ceapa si usturoiul, este mai putin iute, are un gust delicat, racoritor, astringent: este sarac in calorii, dar foarte bogat in vitamine si minerale.... Detalii...

                               Cultura prazului 

Prazul, sau Allium porum, este o planta erbacee, bienala. Prazul este simbolul national al Tarii Galilor, fiind foarte renumit si in Oltenia.

Prazul este un aliment apreciat din cele mai vechi timpuri pentru calitatile lui nutritive si terapeutice.Este inrudit cu ceapa si usturoiul, este mai putin iute, are un gust delicat, racoritor, astringent: este sarac in calorii, dar foarte bogat in vitamine si minerale.

De la praz se consuma tulpinile false,in stare cruda sau pregatite sub forma de diferite mancaruri.

Prazul in primul an formeaza o tulpina falsa,inalta de 15-70 cm si groasa de 3-6 cm,care reprezinta partea comestibila cea mai importanta a plantei.

Tulpina propriu zisa este formata dintr-un disc, de care sunt prinse,in partea inferioara,radacinile fibroase mai dezvoltate decat la ceapa si la usturoi.

Bulbul este mult mai redus decat laceapa,si are in interior un singur mugure vegetative,prins de disc. Frunzele din rozeta sunt lineare,indoite sub forma de jgeab, colorate in verde de diferite nuante si acoperite cu pruina.

Tulpina florifera apare in al doilea an de cultura,este cilindrica,plina in interior, de 1,8-2,0 m. Se termina cu o inflorescenta globuloasa,acoperita in primele faze intr-o membrane liliachie,care se termina cu o prelungire de 15-20 mm. Intr-o inflorescenta sunt 800- 3000 de flori albe-verzui. Prazul este o planta cu polenizare alogama.

Fructul este o capsula,iar semintele au culoarea neagra,sunt mai zbarcite ca la ceapa si mai mici,au facultatea germinativa de 70-80 % si se pastreaza in 2-3 ani.

Cerintele prazului fata de conditiile de mediu.

Temperatura. 

Prazul este mai rezistentla temperature scazute decat ceapa,suporta pana la -18 grade Celsius. Semintele germineaza la 3-5 grade Celsius iar plantele vegeteaza destul de intens in conditii de temperature moderata.

Apa.

Prazul este foarte pretentios fata de apa,dar nu suporta excesul de umiditate in sol.

Lumina. 

Este pretios si fata de lumina.

Solul.

Prefera solurile fertile,cu textura luto-nisipoasa sau nisipo-lutoasa,cu pH-ul neutru. La praz,ingrasamintele organice se aplica cu bune rezultate, in anul culturii.

 

Tehnologia de cultura a prazului.

Prazul poate constitui o cultura succesiva dupa culture de ridichi de luna,salata, cartofi timpurii, mazare timpurie. Se cultiva foarte putin prin semanat direct si mai frecvent prin rasad.

 Pregatirea terenului.

Se face ca la cultura cepei,cu deosebirea ca toamna, la fertilizarea de baza,se aplica circa 30t/ha gunoi de grajd. Modelarea trenului se face in straturi inaltate cu latimea coronamentului de 104 cm sau 50 cm in cazul terenurilor mai grele.

Cultura prin rasad.  

Rasadurile se produc in rasadnite neincalzite sau pe brazed reci. Se seaman la sfarsitul lunii martie sau in prima decada a lunii aprilie,utilizandu-se 8-10 g samanta/m2 (3-4 kg pentru un hectar). Rasadurile se ingrijesc si se pregatesc pentru plantat la fel ca cele de ceapa de apa.

Plantarea.

In camp are loc in ultima decada a lunii mai si prima decada a lunii iunie. Schemele de plantare este de: 10-15 cm distant dintre plante pe rand asigurandu-se un numar de 170-180 mii plante la hectar.

 

Lucrarile de ingrijire.

Consta din: completarea golurilor, prasile mecanice si manual, 1-2 fertilizari, 8-10 udari,combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza casi la ceapa. In vederea inalbirii tulpinilor false care astfel devin mai fragede, se recomanda ca odata cu prasilele sa se efectueze musuroitul la baza plantelor.

Recoltarea. 

Pentru consumul curent se poate incepe spre sfarsitul verii si se continua in mod esalonat pana toamna tarziu (octombrie-noiembrie), in vederea consumului in timpul iernii.

Recoltarea se realizeaza prin smulgerea directa a plantelor, sau prin dizlocarea prealabila a cestora cu cazmaua. In vederea valorificarii se fac legaturi de cate 5-6 pana la 10-12 fire,care apoi se pot lega in snopi mai mari.

Pastrarea.

Se pastreaza in depozite, beciuri,sau chiar afara in camp. In cazul plantelor lasate pe camp se fasoneaza prin ruperea varfului frunzelor,apoi se aseaza oblic,in santuri sau rigolr deschise cu plugul si se protejeaza de frig prin acoperirea cu pamant. Se are mare grija pentru prevenirea baltirii apei in zona de pastrare.

Cultura prin semanat direct.

Se infiinteaza primavara timpuriu folosindu-se o cantitate de 3-4 kg/ha samanta. Cultura se ingrijeste ca si la cea infiintata prin rasad,rarindu-se plantele pe rand la distant de 10-12 cm.

Descrierea si combaterea bolilor care pot aparea in cultura prazului.

Descrierea putregaiul moale al bulbilor (Erwinia carotovora).

Plantele infectate au coletul moale inaite de recoltare.In sectiune se observa frunzele care sunt alternate, brunificate si hidrozate. Bulbi afectati putrezescsi capata un miros neplacut, pagubele sunt importante in timpul pastrarii.

Agentul patogen se numeste Erwinia carotovora, se transmite prin resturile vegetale de la un an la altul.

In conditii de camp agentul patogen apare rar, doar in conditii de precipitatii repetate si temperaturi reduse fata de anotimp.

Alternanta perioadelor cu ploi cu cele secetoase favorizeaza aparitia bolii in timpul pastrarii bulbilor, care pe parcursul vegetatiei se opresc din crestere si dupa perioada ploioasa reintra in vegetatie.Frunzele formate in a doua perioada de crestere nu acopera bine bulbii, favorizand producerea infectiilor.

In timpul pastrarii pentru a limita inmultirea rapida a bacteriilor se mentine constanta umiditatea aerului si temperatura nu trebuie sa depaseasca 15-20 grade Celsius.

Prevenirea si combaterea aparitiei infectiei se realizeaza prin rotatia culturilor de 3 ani, uscarea corespunzatoare si sortrea bulbilor inainte de depozitare reduc frecventa aparitiei atacului.

Descrierea si combaterea manei  (Perenospora destructor).

Mana cepei in anii ploiosi poate compromite in totalitate recolta, este cea mai periculoasa boala a cepei care poate sa apara.

Atacul apare pe frunze sub forma unor pete alungite, galbui-brunii, dupa care apare puful cenusiu-violaceu format de fructificatiile ciupercii.Atacul de pe frunze trece si pe bulbi, se localizeaza in partea apicala si produce putrezirea in timpul depozitarii.

In anii ploiosi si relativ calde, evolutia ciupercii este hotaratoare, ciuperca are nevoie de 20-25 grade Celsius calendaristic in lunile iunie, iulie.In aceste conditii frecventa atacului se poate apropia de valoarea maxima.

Prevenirea aparitiei bolii se realizeaza prin arderea resturilor vegetale, rotatia culturilor, utilizarea de bulbi sanatosi.

Combaterea manei se realizeaza prin tratamente cu fungicide, in timpul perioadei de vegetatie, care limiteaza evolutia atacului.

Fungicidele care se pot utiliza in combaterea manei sunt: Acrobat MZ 90/600 WP  in concentratie de 0,2 % ( 2 kg/ha), Antracol 70 WP in concentratie de 0,2-0,25 % (20 g in 8-10 l apa), Aliette 80 WG in concentratie de 0,3 % (20 g in 6,5 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 6-8 l apa), Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5  kg/ha) (15 g in 10 l apa), Ortiva 250 SC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha) (7,5 ml in 10 l apa), Polyram DF in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Ridomil Gold Plus 42,5 WP ,in concentratie de 0,3 % (3,0 kg/ha) (30 g in 6,0 l apa), Ridomil Gold MZ 68 WG  in concentratie de 0,25 % (2,5 kg/ha) (25 g in 6,0 l apa).

Descrierea si combaterea putregaiului cenusiu (Botrytis allii).

Simptomele apar pe frunze sub forma unor pete albe pe varf, care se usuca.Atacul poate sa apara si la colet, inainte de recoltare, produce inmuierea si putrezirea bulbilor, care sunt acoperiti cu mucegaiul cenusiu al ciupercii.

Daca conditiile in timpul pastrarii nu sunt favorabile, putregaiul avanseaza, formandu-se sclerotic negri de 2-5 mm pe bulbi atacati.

Agentul patogen se numeste Botrytis allii si se transmite prin resturi vegetale infectate, samanta sau prin sclerotic formati.

In camp agentul patogen apare in anii ploiosi, dupa precipitatii repetate, mai ales in perioada de maturare a bulbilor.Daca se instaleaza o perioada secetoasa putrezirea bulbilor va fi limitata.

Daca bulbi sunt pastrati in conditii de umiditate prea mare, sau sunt depozitati intr-un strat prea gros, putrezirea bulbilor se intensifica, se pot infesta si bulbi sanatosi ducand astfel la pagube importante.In timpul pastrarii ciuperca isi incetineste activitatea la 3-4 grade Celsius.

Prevenirea aparitiei bolii se realizeaza prin: igiena culturala, rotatia culturolor, utilizarea de seminte si bulbi sanatosi, fertilizarea moderata cu azot.

Pentru a obtine o productie de buna calitate, cu o buna capacitate de pastrare peste iarna, se fac tratamente preventive cu Teldor 500 SC. Inainte cu 6 si 3 saptamani se fac tratamente in concentratie de 0,08 % (0,8 l/ha ) (10 ml in 12,5 l apa).

O alta substanta folosita in combaterea putregaiului cenusiu este Rovral 500 SC care se utilizeza la o concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa).

Recoltarea se realizeaza in luna iulie, manual sau mecanizat, cand varful frunzelor este ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm.

Descrierea si combaterea daunatorilor din cultura de ceapa.

Descrierea si combaterea tripsului tutunului (Trips tabaci).

Tripsul tutunului se intalneste frecvent atat in camp, cat si in spatii protejate (sere, solarii).Ierneaza in toate stadiile de dezvoltare (ou, larva, adult), dar cel mai frecvent ca adult, sub diferite resturi vegetale sau in stratul superficial al solului, trisul tutunului 2-3 generatii pe an.

Tripsul este polifag si poate ataca tutunul, tomatele, vinetele, ardeii, castravetii, ceapa, cartoful, plantele ornamentale etc.

Adultii si larvele se hranesc prin intepare si sugere, pe organele atacate (frunze, lastari, flori) apar pete galbene-cenusii sau castanii, mai ales in lungul nervurilor.Astfel organele atacate se usuca treptat.

Daca sunt atacate plantele tinere imediat dupa rasarire, se produce fenomenul de pieire in masa a plantelor.Tripsul este si un vector al diferitelor viroze.

Prevenirea aparitiei tripsului tutunului se poate realiza prin: distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare, sub care tripsul isi gaseste loc de iernare, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de iernare, rotatia culturilor in scopul eliminarii focarelor de infestare, asolamentul, ca plante bune premergatoare fiind indicate cerealele, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazde din flora spontana. 

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actara 25 WG in cantitate de 0,4 kg/ha, Confodor Energy in concentratie de 0,08% (0,8 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml in 6,6 l apa), Karate Zeon in concentratie de 0,02% (0,16 l/ha) (2 ml in 10 l apa), Laser 240 SC in concentratie de 0,04 % (20 ml in 50 l apa), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025%  (1,5 g in 6,6 l apa), Novadim Progress in concentratie de 0,2 % (100 ml in 50 l apa).

Descrierea si combaterea nematodului bulbilor si coletului (Ditylenchus dipsaci).

Nematodulbulbilor sunt mici viermi minusculi, cel mai adesea de marime mai mica de 1 mm.

Nematozii se hranesc cu continutul celulelor, la care acestia le perforeaza peretii cu ajutorul stiletului.Ei traiesc in pamantunde le este necesar doar un firicel de apa pentru a se deplasa.

Acesti daunatori sunt in special importanti in climatul cald si umed, deci in spatiile protejate.Nematodul bulbilor ierneaza ca ou, larva sau adult, in resturile vegetale (tulpinile diferitelor plante, bulbi) si chiar in sol si dezvolta 5-6 generatii pe an.

Ataca tulpinile, bulbii, tuberculii, rizomii si radacinile diferitelor plante, preferand insa ceapa, usturoiul si prazul.Plantele atacate au frunzele mai groase si mai scurte, de culoare verde inchis la inceput, apoi se ingalbenesc.

Nematodul bulbilor se transmite prin materialul de plantare infestat (seminte bulbi rasad), dar se poate transmite si prin apa de irigatie, resturi vegetale sau sol.

Prevenirea aparitiei nematodului bulbilor se poate realiza prin: rotatia culturilor, folosirea de soiuri rezistente, eliminarea plantelor cu simptome impreuna cu pamantul din jurul radacinii si distrugerea lor prin foc.

Combaterea chimica se poate realiza cu: Actara 25 WG in cantitate de 0,06 kg/ha, Basamid Granule in cantitate de 3-5 kg/100 mp, Nemathorin 10 G in cantitate de 15 kg/ha.

Descrierea si combaterea paduchelui verde al cepei (Myzus ascalonicus).

Paduchele verde nu ierneaza, el migreaza din camp in sera. Dezvolta mai multe generatii pe an pe cale asexuata.

Adultii sunt aripati si nearipati colonizeaza aparatul foliar, inteapa si sug sucul celular, inundand cu roua de miere organele atacate. Frunzele atacate au pete deschise la culoare, care se vor uni si vor cuprinde limbul in intregime.

Combaterea chimica a paduchelui verde se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actara 25 WG in cantitate de 0,1 kg/ha, Confidor Energy in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa), Mospilan 20 SG in cantitate de 0,1 kg/ha (1,5 g in 10 l apa), Decis Mega 50 EW  in concentratie de 0,02 % (2 ml in 10 l apa), Faster 10 CE in concentratie de 0,02% (2 ml in 10 l apa).

Nu exista produse conform criteriilor selectate.