Cosul meu
Gol.

Nu aveti nici un produs in cosul de cumparaturi

Cultura capsunilor

Cultura capsunilor
Cultura capsunilor se numara printre cele mai timpurii fructe care ajung la maturitate in luna mai-iunie.Capsunele sunt consumate atat in stare proaspata, congelata sau prelucrata sub forma de diferite produse.... Detalii...

                              Cultura capsunilor 

Cultura capsunilor se numara printre cele mai timpurii fructe care ajung la maturitate in luna mai-iunie.Capsunele sunt consumate atat in stare proaspata, congelata sau prelucrata sub forma de diferite produse. In stare proaspata capsunele contin 5-12 % zaharuri si 0,6-1,6 % acizi.

Capsunul este o planta perena, cu talie redusa (15-40 cm), durata de viata este de 3-5 ani, in care poate da 2-4 recolte de fructe dar s-a demonstrat ca este rentabila si cultura anuala ca si cea multianuala.In sistemul de cultura anuala, capsunul se planteaza vara, in iunie-iulie utilizand stoloni refrigerati. 

In primavara anului urmator (mai iunie) plantele rodesc abundent dupa care se defriseaza.Capsunul da fructele cele mai mari la prima, si eventual a doua fructificare. 

Cultivarea se poate realiza pe suprafete foarte mici (gradina casei), sau pe suprafete mari in aer liber, si in sere sau solarii.In primul an de viata formeaza o tulpina subterana numita rizom care este foarte scurta, situata foarte aproape de suprafata solului.Din partea inferioara a acestei tulpini cresc radacini iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze.

In varful tulpinii se formeaza un mugur floral, iar la subsuoara frunzelor in rezeta 1-3 muguri vegetativi.In al doilea an din mugurul floral apare inflorescenta, iar muguri vegetativi laterali cresc lastari scurti de 1-2 cm.Frunzele traiesc in medie 60-70 de zile reinnoindu-se treptat.

Cultura de capsuni apre pretentii moderate fata de caldura, suporta temperaturi de -15..-25 grade Celsius timp de cateva zile, durata fiind influentata de grosimea stratului de zapada si expozitia terenului.Brumele si ingheturile de primavara, sub -3 grade Celsius produc uneori pagube inseminate, daca inghetul distruge primele flori deschise, recolta este considerabil diminuata.

Cerintele capsunilor fata de apa este mare, deoarece sistemul radiculat este superficial.In regiunile secetoase, irigarea este indisponibila, dar excesul de apa din sol poate dauna plantelor. 

Necesitatile fata de lumina a capsunilor sunt moderate.Suporta bine si semiumbra, obtinandu-se productii multumitoare de fructe si in culturi intercalate cu pomi tineri sau arbusti.Productii mari si de calitate se obtin in plantatii pure de capsuni.

Cultura de capsuni prefera aluviunile si cernoziomurile, fiind permeabile, fertile si formand mai greu crusta.Reactia solului trebuie sa fie usor acida, neutra sau slab alcalina.

Infiintarea culturii de capsuni.

Ca plante premergatoare sunt recomandate plantele prasitoare, care lasa terenul curat de buruieni, cerealele.Este contraindicat amplasarea culturii pe sole erbicidate in anul precedent cu erbicide remanente.Nu se cultiva capsuni dupa capsuni, cartofi sau tomate.

La amplasarea culturii se vor evita terenurile pe care stagneaza apa.Pentru corectarea eventualelor denivelari ramase de la culturile premergatoare, se face nivelarea de intretinere, manual sau mecanic.

Pregatirea solului incepe cu fertilizarea cu 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat sau 500 kg superfosfat si 600 kg/ha sare potasica. Ingrasamintele se imprastie cu putin timp inainte sau in timpul araturii. Este recomandat ca gunoiul de grajd sa fie imediat incorporat, deoarece neancorporat pierde sub actiunea vantului si a soarelui mari cantitati de fertilizant.Aratura se executa la 28-30 cm, odata cu acestea incorporandu-se si ingrasamintele aplicate.

Pe terenurile infestate cu buruienile: palamida, pir, stevie, costrei, volbura, urzica, menta, coada calului, este obligatoriu sa se discuie si la aproximativ 3 saptamani dupa rasarirea sau pornirea in vegetatie a buruienilor (10-15cm inaltime) se erbicideaza cu Roundup in cantitate de 4 l/ha in 100-150 litri apa. Daca in intervalul de 6-12 ore de la aplicarea erbicidului ploua este necesar sa se repete erbicidarea.După 7 zile se marunteste din nou solul si se poate planta.

Primavara se erbicideaza cu un erbicid preemergent: Dual Gold 960 EC in cantitate de 1,2 l/ha.Erbicideul face o pelicula la aproximativ 5 cm adancime in sol, de aceia nu trebuie sapate 2-3 luni. 

In timpul vegetatiei buruienile graminee (monocotiledonate) din rizomi care apar in vetre, se va aplica pe vetrele respective unul din erbicidele: Fusilade Forte in cantitate de 1,0-1,3 l/ha, Focus Ultra in cantitate de 2,0-3,0 l/ha, Pantera 40 EC in cantitate de 2,0 l/ha.Daca apar buruieni cu frunza lata acestea vor fi smulse manual.Cantitatea de apa folosita pentru prepararea solutiei este de 300-500 l/ha.

Plantarea stolonilor incepe cu:

Fasonarea consta din indepartarea resturilor de filamente si lasarea1-2 frunzulite.De regula radacina nu se fasoneaza, decat daca depaseste 20 cm.Volumul radacinii este necesar pentru buna fixare in pamant a stolonilor si pentru pastrarea intregii substante de rezerva acumulate pe parcursul formarii stolonilor.
Mocirlirea stolonilor conditioneaza in mare masura prinderea, si realizarea unei culturi fara goluri.Mocirla trebuie sa fie suficient de consistenta pentru a adera pe radacina.In timpul efectuarii lucrarii stolonii nu trebuie sa fie expusi la soare sau vant.

Plantarea se realizeaza toamna in luna octombrie si primavara in luna martie-aprilie.Adancimea optima este cand coletul stolonului este la nivelul solului.Pozitia radacinii trebuie sa fie perfect verticala si dreapta.

Plantarea se executa manual cu plantatorul si consta din: executarea gropii cu plantatorul, introducerea stolonilor in groapa si strangerea radacinilor cu plantatorul.

Distanta de plantare se face la 80-90 cm intre randuri si 25-30 cm intre plante pe rand.Se asigura o densitate de 40-50 de mii de plante pe hectar.

Lucrarile de ingrijire consta in: dirijarea stolonilor pe directia randului pentru formarea unei benzi roditoare de 30-40cm inaltime, inlaturarea stolonilor daca acestia apar in numar prea mare, prasile manuale si mecanice (numai toamna si primavara in cazul in care se erbicideaza inainte de aplicare erbicidelor preemergente), se aplica 4-6 udari cu norme de 300-400 mc/ha in functie de zona si de cantitatea de precipitatii cazute.

Lucrari specifice ale culturii de capsuni in anii II, III, IV.

- Se aplica masururi de igiena culturala si agrotehnica

- Greblarea culturii, strangerea si arderea resturilor vegetale primavara devreme inainte de pornirea in vegetatie

- Cosirea, strangerea si arderea resturilor vegetale, imediat dupa recoltare

- Irigarea periodica a culturilor

- Aplicarea ingrasamintelor cu azot se realizeaza in doua reprize: primavara foarte devreme si imediat dupa cosirea frunzelor (iunie)

- Aplicarea de ingrasaminte foliare si biostimulatori: Atonik in cantitate de 0,15 l/ha, Cropmax in cantitate ce 0,3 l/ha, Fosfitex FR (0-30-20)-01 se aplica 3-5 tratamente
- Se efectueaza mulcitul solului cu paie sau cu folie polietilena pentru mulci.Aceasta apara fructele coapte de contactul cu solul si mentine umiditatea in sol.  Mulcitul se face in perioada de inflorire a plantelor.

- Recoltarea fructelor se face esalonat, fiind necesar 3-8 treceri prin aceasi parcela.Fructele se recolteaza cu codita, evitandu-se orele cu insolatie puternica.

Renovarea culturii de capsuni consta din:

-         Cosirea frunzelor imediat dupa incheierea recoltarii fructelor

-         Aplicarea a 100 kg/ha de azotat de amoniu

-         Irigarea culturii cu norme de 400-500 m3/ha apa. Irigarea se poate realiza prin brazde, asperiune, picurare

-         Formarea benzii roditoare pentru anul urmator, prin dirijarea filamentelor si stolonilor in directia randului si eliminarea celor in plus

Alte lucrari specifice care se aplica sunt: 

-         Erbicidarea cu erbicide preemergente si antigraminicide

-         Tratamente fitosanitare la avertizare

-         Irigarea culturii ori de cate ori este nevoie

-         Intretinerea culturii prin prasile manuale numai toamna si primavara folosind erbicide. 

Cultivarea capsunilor in sere-solarii. 

Serele solar sunt constructii permanente cu o durata de exploatare de 5-10 ani, la care se inlocuieste doar folia din plastic.Serele solar ofera conditii mai bune pentru cresterea capsunelor, permitand o anticipare a coacerii fructelor cu pana la 20-30 de zile fata de adaposturile temporare.

Cultura capsunilor in sere.

Pentru a avea o cultura reusita de capsuni este necesar ca stolonii ce vor fie transplantati din camp in sera sa fie bine dezvoltati cu cel putin 3-5 ramificatii anuale purtatoare de muguri roditori.

Inainte de plantarea stolonilor in sera se recomanda o fortificare a acestora.Se practica 3 metode de fortificare a plantelor in camp: repicarea timpurie a stolonilor de pe planta-mama, utilizarea de stoloni refrigerati, folosirea stolonilor crescuti pe ghivece sau pe cuburi nutritive.

Repicarea stolonilor detasati de planta-mama se face in perioada 1 septembrie-1 octombrie a anului premergator plantarii in sera, la o distanta de 25 cm.In aceasta perioada de timp se aplica 3-4 fertilizari si se efectueaza tratamente fitosanitare.Stolonii refrigerati se planteaza in camp la inceputul lunii iunie la distanta de 25 cm.Stolonii plantati in cuiburi din turba, in cuburi nutritive sau in ghivece se mentin pana toamna in aer liber.Ei se uda zilnic prin aspersiune si se fertilizeaza de 4 ori cu ingrasaminte complexe.Plantele din ghivece transplantandu-se cu pamantul din jurul lor au radacinile intacte si nu stagneaza din crestere dupa ce au fost replantate.

Plantarea stolonilor in sera se face la sfarsitul lunii noiembrie, cand plantutele se afla in repaus si au trecut printr-o perioada racoroasa.

Inainte de plantare, solul din sera se fertilizeaza cu 30-40 t/ha gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg/ha azotat de amoniu, 300-500 kg/ha superfosfat, 200-300 kg/ha fosfat de potasiu, 300 kg/ha sulfat de magneziu.Dupa fertilizare pamantul se mobilizeaza cu sapa rotativa.

Se planteaza doua benzi a 4 randuri de capsuni, intre benzi se lasa o poteca de 60-70 cm, intre randurile din banda cate 30 cm, iar intre plante pe rand 20 cm.Dupa plantare, circa o luna de zile se mentine o temperatura scazuta de maxim +5 grade Celsius, pentru ca partea aeriana a plantelor sa nu porneasca in crestere inaintea sistemului radicular, apoi temperatura se ridica progresiv in medie cu 1 drad Celsius  pe zi, pana la 15-18 grade Celsius , iar cand apar primele fructe se ridica la 22-24 grade Celsius ziua si 14-16 grade Celsius noaptea.

Diferenta de temperatura intre zi si noapte are un rol important asupra infloritului, fecundarii si dezvoltarii fructelor.Solul trebuie sa se mentina la o umiditate de 70-75 % din capacitatea de camp.Umiditatea atmosferica ajunge dimineata la 90-100 % datorita transpiratiei plantelor din cursul noptii, dar in cursul zilei, prin aerisire, ea coboara la 65 %. 

Se recomanda evitarea crearii unei atmosfere prea umede care stanjeneste polenizarea si favorizeaza aparitia patogenilor.

Aerisirea se face mai ales in perioada infloritului, in orele prea calde din zi, nu se aeriseste in zile friguroase sau cu vanturi puternice

In lipsa luminii sufieciente se impune iluminatul suplimentar cu becuri normale cu filament, care sunt de preferat tuburilor cu neon.Iluminatul suplimentar se impune cand stolonii incep sa inverzeasca si dureaza timp de 40 de nopti, alternand o patrime ora lumina cu 3 patrimi ore intuneric.Becurile de iluminat sunt instalate cat mai sus, amplasate la distanta de 6 m pe lungimea fiecarei travee.

Pentru a obtine capsune chiar inainte de ianuarie, se transplanteaza stolonii in ghivece la mijlocul lunii iulie pana in 15 octombrie, plantele sunt tinute in camp, iar dupa aceea se introduc in sera unde se asigura lumina suplimentara de 270 W timp de 6-22 ore zilnic.

Rasadnitele cu incalzire tehnica se utilizeaza pentru fortarea capsunului.In aceste rasadnite amestecul de pamant este urmatorul: 2 parti pamant de telina, o parte mranita, o parte nisip, plus urmatoarele ingrasaminte: 15 g azotat de amoniu, 35 g superfosfat, 10 g sare potasica la 15 kg amestec de pamant.

Se folosesc stoloni care se repica in iunie-iulie in rasadnite reci sau de camp, pe straturi special amenajate in vederea fortificarii. In luna ianuarie, stolonii sunt transplantati in rasadnite cu incalzire tehnica pentru fortare.Se planteaza 8-9 plante pe metru patrat de rasadnita.Incalzirea se incepe la mijlocul lunii ianuarie si dureaza doua luni si jumatate. Temperatura din rasadnita se mentine la 15-20 grade Celsius.Fructele se matureaza in a doua jumatate a lunii martie si dureaza pana in ultima decada a lunii aprilie.

 

Recoltarea capsunilor se face manual esalonat, datorita continutului mare de apa, capsunele sunt fructe foarte perisabile. In conditii de umiditate excesiva, capsunele devin sensibile la mucegai si putregai. Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare, cum ar fi cutiile din plastic.

 

Cultura protejata a capsunului. 

Cultura protejata a capsunului se practica sub adaposturi temporare sau permanente, fara caldura artificiala, cum sunt tunele din folie, serele solar, clopotele de sticla etc.Adaposturile temporare se instaleaza peste cultura in ultima decada a lunii februarie si in prima decada a lunii martie.

Temperaturile scazute in perioada infloritului pot anula avantajele pe care le asigura protejarea sub adapost a culturii.

Tunelul simplu este accesibil de construit, din material ieftin de exemplu nuiele sau sarma groasa.Acestea se infing in pamant din metru in metru.Pentru acoperire se utilizeaza folie de polietilena lata de 1,5 m.

Aerisirea se realizeaza la inceput prin descoperirea tunelului la capete, iar apoi prin ridicarea foliei dimineata dupa ridicarea temperaturii aerului.Una din marginile foliei care acopera tunelul ramane fixate in sol permanent, iar cealalta va fi lasata mobile pentru inchiderea si deschiderea tunelului.

Tunelul dublu este format din doua tunele simple alaturate, si acoperite la randul lor cu un alt tunel mai larg.Fiecare din tunele simple interioare acopera cate 4 randuri de capsuni, distantate la 30-35 cm. Intre tunele simple interioare se lasa cate o poteca lata de 60-70 cm.Prin dubla acoperire cu folia se asigura o temperatura mai ridicata care grabeste coacerea fructelor cu 10-15 zile, fata de tunele simple (20-30 de zile avans fata de cultura neprotejata).

Descrierea si combaterea bolilor la cultura de capsuni.

Descrierea si combaterea fainarii la capsun (Sphaerotheca macularis).

Fainarea este cauzata de atacul ciupercii Sphaerotheca macularis, care ataca organele aeriene ale plantelor.Pe frunzele atacate se formeaza pete pasloase de culoare alba sau usor galbuie, care cu timpul devin fainoase, pulverulente. Foliolele puternic atacate se rasucesc catre fata superioara, luand forma unor lingurite.Plantele atacate formeaza putini stoloni, iar productia de fructe este mult diminuata.

Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu in organele atacate, conidiile rezultate producand infectii secundare pana in luna septembrie.La plantele puternic atacate boala poate invada florile si chiar fructele verzi.In timpul perioadei de vegetatie ciuperca se raspandeste prin conidii.

Prevenirea aparitiei fainarii se poate realiza prin: adunarea si distrugerea frunzelor atacate, toamna, prin aratura, se ingroapa frunzele cu formele de rezistenta a patogenilor de sphaerotheca, in perioada de vegetatie, plantatiile se mentin libere de buruieni, acestea fiind gazde secundare pentru diversi patogeni.

Combaterea pe cale chimica se poate realiza utilizand fungicide cum ar fi: Tilt 250 EC in concentratie de 0,02 % (4 ml in 20 l apa).

Descrierea si combaterea patarii albe a frunzelor (Mycosphaerella fragariae).

Patarea alba a frunzelor la capsuni se manifesta incepand din luna mai, prin apartia pe frunze a unor pete de culoare rosie violacee.Cu timpul, centrul petelor se necrozeaza si apoi capata o culoarea cenusie-albicioasa. Pe timp umed, in dreptul petelor se formeaza un puf albicios, constituit din fructificatiile ciupercii (conidii), care vor produce infectii secundare, inclusiv pe sepale si pe petiolurile frunzelor. Desi fructele nu sunt atacate direct, totusi productia este influentata prin reducerea suprafetei de asimilatie a aparatului foliar.

Ciuperca ierneaza prin intermediul fructificatilor sexuate (peritecii cu asce si ascospori), care vor produce infectiile primare in primavara anului urmator.

Prevenirea aparitiei ciupercii se poate realiza prin: infiintarea culturii pe solurile bine drenate, cultivarea de soiuri rezistente, toamna se vor aduna si distruge frunzele atacate pentru a impiedica iernarea ciupercii (pe suprafetele mari plantele se acopera cu putine paie si se da foc), masura ce asigura pentru primavara frunze sanatoase.

Combaterea pe cale chimica se realizeaza cu ajutorul fungicidelor cum ar fi: Chorus 75 WG in concentratie de 0,03 % (0,3 kg/ha), Score 250 EC in concentratie de 0,03 % (0,3 l/ha in 1000 l apa), Topsin M 70  in concentratie de 0,07 % (10 g in 14 l apa).

Descrierea si combaterea putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea).

Putregaiul cenusiu produce pierderi cantitative si calitative de recolta.Patogenul ataca toate organele aeriene ale plantelor, aspectul cel mai pagubitor constituindu-l atacul pe flori si mai ales pe fructele mature.Fructele atacate se altereaza partial sau total, fiind acoperite de un puf cenusiu (conidiofori si conidiile ciupercii).

Cel mai frecvent, infectiile se produc dupa inflorire, fiind infectate petalele si apoi fructele in formare, atacul evoluand odata cu dezvoltarea fructelor.Fructele pot fi infectate si in mod direct, dupa formare, evolutia atacului fiind foarte rapida daca fructele sunt acoperite de o pelicula de apa, ca urmare a precipitatiilor.Dupa recoltare, in timpul transportului si pastrarii, se pot produce infectii secundare repetate, daca in masa de fructe exista si fructe bolnave.

Prevenirea aparitiei putregaiului cenusiu se poate realiza prin: distrugerea buruienilor, mulcirea cu paie a solului pentru a evita contactul fructelor cu solul, plantarea la distante care sa permita o buna aerisire si orientarea pe directia vanturilor dominante, innoirea in fiecare an sau la doi ani a plantatiilor, prin aceasta obtinandu-se micsorarea sursei de inocul a patogenului.

Combaterea pe cale chimica se realizeaza prin tratamentul in timpul perioadei de vegetatie cu fungicide cum arfi: Bravo 500 SC in concentratie de 0,25 % (20 ml in 8,0 l apa), Chorus 75 WG in concentratie de 0,03 % (0,3 kg/ha), Rovral 500 SC in cantitate 10 ml la 7 l apa, Teldor 500 SC in concentratie de 0,15 % (10 ml la 6,5 l apa) (1,5 l/ha), Score 250 EC in concentratie de 0,05 % (0,5 l/ha in 1000 l apa), Topsin M 70 in concentratie de 0,07 % (10 g in 14 l apa).

Descrierea si combaterea putregaiului coletului (Phytophthora cactorum).

Plantele atacate au frunzele clorotice, inguste si mai mici decat la plantele sanatoase.Plantele se usuca, incepand cu tulpinile florifere si cu frunzele din centrul rozetei.Tesuturile coletului plantelor bolnave devin spongioase si capata culoare brua-rosietica, simptome asemanatoare putand sa apara si pe radacini.Evolutia bolii este favorizata de umiditatea ridicata.

Prevenirea aparitiei putregaiului coletului se poate realiza prin: eliminarea plantelor bolnave, dezinfectia solului inainte de plantare (unde s-a semnalat ciuperca), utilizarea de plante sanatoase la plantare, irigarea prin picurare, in perioada de vegetatie, plantatiile se mentin libere de buruieni, acestea fiind gazde secundare pentru diversi patogeni.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Aliette 80 WG in cantitate de 2,0 kg/ha.

Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de capsuni.

Descrierea si combaterea nematodului radacinilor (Meloidogyne incognita).

Nematodul radacinilor dezvolta 4-8 generatii pe an, uneori chiar 10-20 generatii.Ierneaza ca larva sau adult (femela), fie in interiorul radacinilor plantelor atacate, fie in sol.

Larve de varsta a doua migreaza in sol in cautarea de plante gazda.Cand se intalnesc radacinile plantelor gazda preferate, patrund in tesuturi in apropierea varfului de crestere.Dupa un scurt timp de hranire, larvele ajung in zona vasculara, se instaleaza in pozitie paralela cu cilindrul central si devin imobile

Celulele tesutului din zona in care s-au fixat larvele se hipertrofiaza, rezultand celule gigantice care se multiplica formand gale.Galele sunt, fie rezultatul actiunii unor substante produse de nematozi, fie o reactie de aparare a plantei.

Infestarea se produce dupa transplantarea rasadurilor, iar primele simptome se manifesta dupa 3-4 saptamani.

Primele semne ale atacului consta in ofilirea frunzelor, urmata, de uscarea lor de la varf spre baza si stagnarea in crestere a plantelor.Pe radacini apar gale. 

De cele mai multe ori atacul nematozilor favorizeaza infectiile cu Fusarium sp. si Verticillium sp., care grabesc pierirea plantelor.Un atac puternic la plantele tinere poate compromite cultura.

Prevenirea aparitiei nematodului radacinilor se poate realiza prin: folosirea de material saditor liber de daunatori, certificate, strangerea si distrugerea plantelor spontane sau a resturilor de plante dupa recoltare, respectarea asolamentului.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamentul solului cu Basamid Granule in cantitate de 50 kg/ha.

Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycus urticae).

Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna.Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie.Corpul are o forma elipsoidala la femela si piriform la mascul.Are 5-6 generatii pe an.

Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continut aproape transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc.

La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade Сelsius dezvoltarea embrionului se relizeaza in  doar in 2-3 zile.

Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu continutul celulelor plantei.

Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a anumitor parti ale plantei.In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza leziunilor multiple.Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare.

Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic frunzele atacate se usuca si cad.

Prevenirea aparitiei paianjenului rosu se poate realize prin: igiena culturala, prin distrugerea buruienilor se elimina multe dintre plantele gazda ale acarianului. 

Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % EC in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 %  (10 ml in 13 l/apa), Nissorun 10 WP in concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult,  hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet, in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie.

Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie.Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua,si asa se reia ciclul biologic.

Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si patru saptamani.

Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni.In conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare.

Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane). 

Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor după ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului  sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.

Descrierea nematodului capsunului (Aphelenchoides fragariae).

Nematodul capsunului este un daunator endoparazit cu larga raspandire in plantatiile de capsun.Ierneaza ca adult la baza frunzelor de capsun.

Femelele si masculii acestei specii au un aspect viermiform, cu dimensiuni microscopice.Acestea patrund in tesuturile plantei (frunze, petiol, flori, colet) prin ranile provocate de insect sau alti factori mecanici.Ouale sunt depuse in mezofilul frunzelor, iar larvele aparute dupa eclozare patrund in organele atacate ale plantei.

Atacul se manifesta prin gofrarea frunzelor, care cu timpul se brunifica si devin casante.Parazitul invadeaza petiolurile, care se scurteaza si se ingroasa, iar in interiorul inflorescentelor acesta produce malformatii si atrofierea florilor.Productia scade iar fructele sunt deformate. Pe parcursul perioadei de vegetatie daunatorul dezvolta un numar mare de generatii.

Prevenirea aparitiei nematodului capsunului se poate realize prin: folosirea de material saditor liber de daunatori, certificate, respectarea asolamentului care trebuie sa includa obligatoriu culturile de cereale, pe o perioada de cel putin 3-4 ani.

Descrierea si combaterea acarianului capsunilor (Tarsonemus fragariae).

Acarianul capsunilor ierneaza ca femela adulta in frunzele de la baza rozetei si in muguri.Femela are corpul oval de culoare alba sidefie la aparitie,iar cu timpulaceasta devine galbena sau bruna galbuie.Masculul este mai mic decat femela.Spre sfarsitul lunii martie femelele hibernante parasesc locurile de iernare si depun oua pe organele aeriene ale plantelor.Larvele apar dupa 12-20 de zile, prefera frunzele din interiorul tufei, unde umiditatea aerului este mai ridicata.

In intervalul aprilie-noiembrie pe frunzele plantelor se gasesc toate stadiile de dezvoltare ale acarianului.Pe parcursul unei perioade acarianul dezvolta intre 5-7 generatii.

Prevenirea aparitiei acarianului capsunului se poate realiza prin: respectarea cu strictete a masurilor de carantina interna, care nu permit libera circulatie a materialului saditor de la o zona infestata la o alta zona neinfestat, folosirea la plantare de material saditor, stoloni, liber de daunatori, certificat.

Combaterea pe cale chimica se poate realiza cu ajutorul acaricidelor cum sunt: Vertimec 1,8 % EC in cantitate de 10 ml la 10 litri apa, Nissorun 10 WP in concentratie de 0,03 % (5 g in 16 l apa), Omite 570 EW in cantitate de 10 ml la 10 litri apa, Milbecknock EC in cantitate de 7,5 ml in 10 litri apa.

Descrierea gargaritei radacinilor la capsuni (Otiorrhynchus ovatus).

Gargarita radacinilor ierneaza in stadiul de larva in sol, in vecinatatea radacinilor.In luna aprilie larvele isi reiau activitatea hranindu-se cu radacini, la inceputul lunii iunie, intrand in stadiul de pupa.

 Adultii apar la sfarsitul lunii iunie si depun ouale in sol.Larvele aparute dupa ecloziune se hranesc cu radacinile plantelor pana la scaderea temperaturii, cand se retrag in profunzimea solului, unde ierneaza.

Gargarita radacinilor ataca in mod frecvent culturile de capsun dar poate fi intalnit si in lucerniere sau plantatii de pomi.Adultii se hranesc cu frunzele plantelor, iar larvele cu radacini.In urma atacului plantele se usuca si pier, fenomen care apare in perioada infloritului sau de formare a fructelor. n culturile irigate, atacul larvelor este mult mai redus.

Prevenirea atacului garagaritei radacinilor se poate realize prin: folosirea la plantare de material biologic-stoloni, liber de larvele daunatorului, saparea solului si irigarea plantatiilor, in cazul in care au avut loc atacuri masive in anul precedent.

Momentan nu sunt substante chimice acreditate pentru combaterea gargaritei radacinilor.

Descrierea si combaterea cartitelor (Talpa Europaea).

Cartita este un mamifer mic insectivor, cu corpul cilindric, blana neagra si catifelata, ochi mici acoperiti de o membrane.Cartita nu se hraneste cu radacini de plante.Dieta lor include larve, carabusi, insecte si rame pe care le gaseste in sol. Este foarte activa in saparea galeriilor.
            Cantitatea mare de energie necesara in saparea galeriilor, pana la 20 metri pe zi, necesita si o cantitate mare de hrana.Cartita consuma  zilnic o cantitate de larve egala cu greutatea ei corporala.

Cartita nu hiberneaza, in perioada iernii se retrage in galeriile adanci si este mai putin activa.Sunt active mai ales vara atunci cand isi fac provizii de hrana.Din cauza cantitatii mari de energie, cartita este nevoita sa-si caute hrana pe o suprafata mult mai mare decat a oricarui alt animal cu viata subterana. Prefera sa vaneze in solul afanat si umed, plin de larve si rame, de aceea deseori apare in gradinile cu peluze de gazon.

Combaterea cartitelor se poate realiza cu ajutorul produselor fumigene.Fumigenele au rolul de a alunga cartitele, nu de a le extermina si par sa dea rezultate cu conditia sa fie aplicate corect.Cartite detecteaza foarte repede orice fel de gaz si sunt destul de istete ca sa blocheze cu dopuri de pamant tunelurile amenintate.Din aceasta cauza, fumigenele trebuie aplicate simultan in toata reteaua de galerii. 

Nu exista produse conform criteriilor selectate.