RO HU EN
Produse / Fitofarmacie / Descrierea culturii / Cultura de conopida

Cultura de conopida


Conopida este cultivata pentru inflorescentele hipertrofiate care se pot utiliza la prepararea diferitelor mancaruri, in industria conservelor sau a diferitelor muraturi.

Soiurile cultivate se grupeaza dupa durata perioadei de vegetatie in: soiuri timpurii (100-120 zile),soiuri semitarzii si tarzii (120-140 zile).

Conopida se poate cultiva in camp, pentru consum de primavara sau toamna, si in sere, solarii pentru obtinerea productiei extratimpurii.

Cultura de conopida in sere.

Se pregatesc serele in mod corespunzator si se produce rasadul in sere inmultitor.Se seamana in ultima decada a lunii octombrie.Se produce rasad repicat in cuburi nutritive sau ghivece de 7x7 cm,norma de samanta folosita este de 300-350 g samanta.Distanta de plantat este de 40/30 cm,rasadurile se planteaza in decembrie-ianuarie.

Lucrarile de intretinere consta din umplerea golurilor la cateva zile dupa plantare, se aplica udari in vederea asigurarii unei umiditati de 80-85 %, solul se mentine afanat prin prasile manual si mecanice, cu motofreza.

Se fac 1-2 fertilizari faziale cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu si 200-250 kg/ha sulfat de potasiu.

Temperatura in timpul zilei trebuie sa fie de 15-18 grade Celsius si noaptea cu 4-6 grade Celsius mai scazut.

Recoltarea se realizeaza in lunile aprilie-mai.

Descrierea bolilor care pot aparea la cultura de conopida conopida sunt: mana, hernia radacinilor, putregaiul umed.

Mana la conopida (Perenospora brassicae).

Apare mai ales in rasadnite, cele mai sensibile sunt plantutele aflate in faza de 3-4 frunze.Pe frunze se observa pete mici de forma neregulata, pe partea inferioara se observa fructificatiile ciupercii.Ciuperca rezista si ca miceliu in radacini chiar si peste iarna.

Prevenirea se realizeaza prin rotatia culturii (3-4 ani),aerisirea rasadnitelor,si utilizarea de seminte tratate.

Tratamentele cu fungicide ce se pot aplica sunt: Ridomil Gold Plus in concentratie de 0,3-0,4 % (30 g in 10 l apa) (3-4 kg pe hectar),Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa) (2 kg pe hectar).

Hernia radacinilor (Plasmodiophora brasiccae).

Hernia radacinilor apare mai frecvent in regiunile umede cu soluri acide.Boala se manifesta atat pe plantulele din rasadnite cat si pe plantele mature din camp.

In rasadnita fenomenul se constata prin ingalbenirea plantulelor precum si prin ingrosarea exagerata a radacinilor. Plantutele atacate isi incetinesc cresterea, se usuca si pier.

La plantele mature parazitate dezvoltarea este mai redusa iar frunzele se coloreaza in albastru verzui. Cele mai caracteristice simptome apar la nivelul radacinilor,care sufera ingrosari exagerate, cu dimensiuni ce depasesc de 15-30 de ori diametrul radacinilor normale.

Prevenirea si combaterea herniei radacinii se poate realize prin rotatia culturolor,corectarea reactiei acide a solului.

Descrierea si combaterea putregaiului umed (Erwinia carotovora).

Putregaiul umed al cruciferelor se localizeaza la nivelul tulpinilor plantelor, in vasele conducatoare. In sectiune longitudinala, se observa cu usurinta un putregai umed de culoare galben-cenusie.

Tesuturile atacate se transforma intr-o masa mucilaginoasa de culoare bruna, urat mirositoare. Plantele atacate vestejesc, se usuca si mor.

Prevenirea aparitiei putregaiului umed se poate realize prin: asolamentul cu excluderea specilor susceptibile, aratura adanca dupa recoltare, nutritia cu doze moderate de azot in asociatie cu fosfor mareste rezistenta la boli, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti.

Combaterea chimica se poate realize cu tratamente chimice fungicide cum ar fi: Topsin 70 WDG in concentratie de 0,1 % (10 g in 10 l apa).

Descrierea si combaterea daunatorilor care pot sa apara in cultura de conopida.

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).

Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare.

Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis. Antenele sunt negre. Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculele sunt brune, coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.

Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea la paduchele cenusiu (Brevicoryne brassicae).

Femela are corpul ovoidal de culoare galbena-verzuie, corpul este acoperit cu un strat cerifer dens de nuanta alba-cenusie, capul este brun si are dungi brune transversale pe abdomen. Lungimea corpului unei femele este de 1,8-2,3 mm.

Masculul este aripat aproape ca nu se deosebeste de femela aripata. Lungimea corpului este de 1,4 -1,8 mm.

Oul are culoare crem-deschisa, mai tirziu neagra, stralucitor, oval-alungit cu o lungime de circa 0,5 mm. Oul ierneaza in tulpinile verzei si ale plantelor crucifere din flora spontana.Poate avea pana la 16 generatii pe an.Primavara devreme larvele ies din oua,dupa 10-14 zile dupa 4 naparliri larva se transforma in femela astfel reluandu-se ciclul.

Paduchele cenusiu este dotat cu un aparat bucal adaptat pentru intepat si supt, formeaza colonii aglomerate pe meristeme, frunze, tulpini, inflorescente, flori si silicule. Datorita acestui fapt, frunzele se gofreaza si plantele se opresc din crestere.Daca atacul survine imediat dupa plantare, varza si conopida nu mai formeaza capatana.

Combaterea chimica a paduchelui cenusiu se poate realize prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Confidor Enegy in concentratie de 0,06 % (0,36 l/ha), Karate Zeon in concentratie de 0,015 % (0,08 l/ha), Mospilan 20 SG In concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha), Mavrik 2 F in concentratie de 0,05 %, Actara 25 WG in concentratie de 0,02% (120 g/ha).

Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum).

Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene.

Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua,pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.

Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor scade.

Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).

Descrierea si combaterea la molia verzei (Plutella maculipennis)

Molia verzei  ierneaza ca pupa in resturile vegetale sau in sol,  dezvolta 2-3 generatii pe an.

Ataca cruciferele spontane si cultivate, in special varza, şi conopida. Larvele tinere distrug parenchimul (mineaza frunzele), apoi consuma epidermele inferioara si superioara, frunzele, care capata o culoare plumburie si se usuca.

Prevenirea aparitiei moliei verzei se poate realize prin distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de iernare, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insectide cum ar fi: Decis Mega 50 EW in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Laser 240 SC in concentratie de 0,03 % (20 ml 65 l apa).

Descrierea si combaterea la fluturele mare al verzei (Pieris brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa adapostita in locuri mai ferite,prezinta doua generatii pe an. Ataca diferite specii de crucifere, pagube insemnate produce la culturile de varza si conopida.

Larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzei. Larvele din ultimele varste consuma limbul foliar, ramanand numai nervurile, producand scheletizari ale frunzelor.

Prevenirea aparitiei fluturelui mare se poate realiza prin rotatia culturilor, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrare la iernat,prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Karate Zeon in concentratie de 0,015 % (0,075 l/ha).

Descrierea si combaterea la buha verzei (Mamestra brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului si are doua generatii pe an. Este un daunator polifag, ataca varza, conopida si mustarul dar ataca si plantele medicinale.

Larvele tinere rod epiderma si parenchimul frunzelor sub forma de orificii neregulate.

Larvele mai batrane patrund in capatana verzei si rod galerii. Aici se gasesc resturi de hrana, excremente, pe care apoi se instaleaza diferite ciuperci si bacterii, ducand la putrezirea capatanilor de varza.

Prevenirea aparitiei buhei verzi se poate realize prin:araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat,prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana,infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se poate realize prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 25 WG in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml in 6,6 l apa), Karate Zeon in concentractie de 0,015 % (0,075 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha).

Descrierea si combaterea la puricii de pamant (Phyllotreta sp.)

Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sub resturi vegetale, in sol.Puricii de pamant ataca conopida, varza, gulia, ridichea, rapita si alte crucifere cultivate sau spontane.

Adultii rod frunzele si consuma epiderma superioara si parenchimul, producand ciuruirea frunzelor, la inceput pe margine, apoi pe tot limbul. Atacul larvelor nu prezinta importanta.

Prevenirea aparitiei puricilor de pamant se realizeaza prin:strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa combatere, rotatia culturilor,araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat,prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actellic 50 EC in concentratie de 0,5-1,0l/ha, Karate Zeon 0,5 l/ha.

Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult,  hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet, in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie.

Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie. Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua,si asa se reia ciclul biologic.

Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si patru saptamani.

Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni. In conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare.

Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane).

Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor dupa ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.

Cultura de conopida in solarii.

Pentru cultura de conopida in solarii lucrarile incep inca din toamna, cand se fertilizeaza cu 40-60 t/ha gunoi de grajd, 300-350 kg/ha superfosfat si 200-250 kg/ha sulfat de potasiu care se incorporeaza in sol.

Primavara se acopera solarul, dupa zvantarea solului se aplica 150-200 kg/ha azotat de amoniu si se lucreaza cu freza.Pentru cultura de toamna se administreaza 250-300 kg/ha Complex III.

Pentru cultura de primavara rasadurile se produc in sera inmultitor sau in rasadnite calde, iar pentru cultura de toamna rasadurile se produc in aer liber.Se produce rasad repicat in cuburi, iar pentru cultura de toamna poate fi si nerepicat.

Norma de samanta este de 300-400 g/ha.Pentru cultura de primavera perioada de semanat este intre 10-20 ianuarie iar pentru cultura de toamna intre 15 -30 iunie.

Plantarea se face la inceputul lunii martie, respectiv la sfarsitul lunii iulie, in functie de felul culturii.La plantarile de primavara distanta de plantat este de 40/30-40 cm si la 60-70/35-40 cm la cele de toamna.

Bolile care pot aparea la cultura de conopida in sere este aceeasi ca si la conopida in camp.Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca si la cultura de varza.Cultura timpurie se recolteaza in perioada aprilie-iunie,iar cultuta de tarzie in noiembrie.

Cultura de conopida in camp.

Pregatirea solului incepe din toamna cu fertilizarea de gunoi de grajd bine descompus (20-30 t/ha), 300-400 kg superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica, care se incorporeaza in sol cu aratura adanca la 28-30 cm.

Primavara, aratura se grapeaza si se administreaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu.

La cultura de conopida se poate realiza doua tipuri de culturi: timpurie si de toamna.

Cultura timpurie.

Pentru infiintarea culturii se produc rasaduri repicate in cuburi nutritive.In vederea obtinerii de productii timpurii se folosesc numai soiuri cu perioada de vegetatie scurta.

Pentru producerea rasadurilor se seamana in rasadnite calde in luna februarie, norma de samanta utilizata este de 400-500 g. Rasadul se repica in cuburi nutritive de 5x5 cm, cand plantele au 1-2 freunze adevarate.

Plantarea rasadurilor se face intre 15-30 martie in in sudul si vestul tarii,iar in zonele colinare intre 25 martie si 10 aprilie.

Unde intretinerea culturii se face manual, distantele de plantare sunt de 70+40+40/30-35 cm, iar pe suprafete mari distantele de plantare sunt de 70-75/20-25 cm.

Dupa cateva zile dupa plantare se completeaza golurile se face afanarea solului prin prasile manuale si mecanice, in perioadele mai secetoase se aplica udari prin aspersiune cu norme de 300-400 m3 apa pe hectar.

Ca si la cultura in sere si in camp poate sa apara mana care se poate combate cu fungicide cum ar fi: Ridomil Gold Plus in concentratie de 0,3-0,4 % (30 g in 10 l apa) (3-4 kg pe hectar), Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa) (2 kg pe hectar).

Daca inflorescentele nu sunt protejate contra razelor solare de frunzele din rozeta este necesara protejarea acestora prin legarea catorva frunze deasupra inflorescentei, sau prin ruperea nervurii principale la 2-3 frunze pentru ca acestea sa stea peste inflorescenta, se previne astfel ingalbenirea acestora si pierderea aspectului commercial.

Recoltarea se face manual prin taierea cu un cutit sub inflorescenta, se lasa cateva frunze protectoare al caror limb se scurteaza, deasupra partii superioare a inflorescentei, pentru a fi protejate in timpul manipularii.

Perioada de recoltare este incepand din luna mai si pana in iulie.

Cultura de toamna.

Cultura de toamna poate sa urmeze in acelasi an dupa alte legume timpurii,deoarece cultura se infiinteaza in timpul verii.Cultura se poate infiinta prin semanat direct sau rasad.

Pregatirea terenului incepe toamna cand se face fertilizarea de baza cu gunoi de grajd 30-40 t/ha, superfosfat 350-450 kg/ha si sare potasica in cantitate de 150-200 kg/ha.Acestea se incorporeaza in sol la 28-30 cm.

Dupa culturile secundare anticipate se face o aratura de vara la 15-18 cm, dupa care se fac 1-2 discuiri pentru maruntirea solului.Se fertilizeaza cu 200-250 kg/ha Complex III si se erbicideaza cu Dual Gold 960 EC in cantitate de 1,2 l/ha impotriva buruenilor monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate, sau Sultan 50 SC in cantitate de 1,5 l/ha impotriva buruenilor dicotiledonate (anuale si unele perene) si impotriva buruenilor monocotiledonate.Acesta se poate utiliza atat preemergent cat si postemergent.

In luna mai se seamana 3-4 g samanta/m2, fiind necesara o cantitate de 300-400 g pentru a asigura necesarul de plante pe un hectar.Rasadul se produce pe strat in camp si nu se repica.

Plantarea se realizeaza intre 10-20 iunie si pana in 15-25 iulie in fuctie de perioada de vegetatie a soiului si zona de cultura.Rasadurile se mocirlesc, plantarea se face manual sau semimecanizat la distante de 70-75 cm intre randuri si 30-35 cm intre plante pe rand.

Se poate semana si in camp direct, pe un teren bine maruntit si nivelat, cu semanatoarea echipata cu discuri prevazute cu orificii mici.Semanatul are loc in luna mai, norma de samanta utilizata este de 1-1,5 kg samanta pe hectar.

Perioada de recoltare este in septembrie-octombrie.

Commentarii

    Spuneti parerea dumneavoastra despre acest produs:


    Pentru a va exprima parerea trebuie sa va inregistrati sau sa va logati daca aveti deja un cont.