Cultura la gulie

Gulia este cultivata pentru tulpinile tuberizate care sunt utilizate in stare proaspata si in arta culinara.

Exista doua tipuri de gulii:

  • timpurii (70-80 de zile)
  • tarzii (130-140 de zile)

Gulia se poate cultiva in camp pentru obtinerea de productie timpurie sau tarzie, precum si in sere si solarii.In cultura protejata gulia se cultiva intercalat printre randurile culturilor de baza (castraveti,tomate astfel folosind terenul intensiv).

Cultivarea guliei in camp.

In camp gulia poate fi amplasata in sola ocupata de celalte legume varzoase.Pe acelasi teren, dupa cultura timpurie se pot cultiva specii de legume pentru productie tarzie (salata, spanac, fasole oloaga, castraveti).

Pregatirea solului incepe din toamna cu fertilizarea de gunoi de grajd bine descompus (20-30 t/ha ), 300-400 kg superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica, care se incorporeaza in sol cu aratura adanca la 28-30 cm.Primavara, aratura se grapeaza si se administreaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu.

Cultura timpurie.

Infiintarea culturii incepe cu producerea de rasad,acesta se realizeaza in rasadnite calde.

Perioada de semanat este la inceputul lunii aprilie iar norma de samanta folosita este de 0,8-1 kg pentru un hectar de cultura.Pe suprafete mici rasadul se repica in cuburi nutritive de 5x5 cm.

Pentru a evita vernalizarea si formarea prematura a tulpinilor florifere temperatura se mentine la peste 12-14 grade Celsius.Calirea rasadurilor se executa cu aproximativ 10 zile inainte de plantare.

Calendaristic plantarea rasadurilor are loc incepand din ultima decada a lunii martie pana in prima decada a lunii aprilie.

Plantarea se face dupa schema 50+25+25+25+25/20 cm in 5 randuri sau la 4 randuri dupa schema 66+27+27+27/18-20 cm,astfel se realizeaza o desime de 130-160 mii de plante pe hectar.

Lucrarile de intretinere consta in completarea golurilor, prasile manuale si mecanice(1-2), udarea in perioade mai secetoase.

Combaterea bolilor este asemanatoare ca si la varza, si la gulie poate sa apara mana, care se combate cu fungicide cum at fi: Ridomil Gold Plus in concentratie de 0,3-0,4 % (30 g in 10 l apa) (3-4 kg pe hectar),Dithane M-45 In concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa) (2 kg pe hectar).

Prevenirea se realizeaza prin rotatia culturii (3-4 ani), aerisirea rasadnitelor, si utilizarea de seminte tratate.

Hernia radacinilor( Plasmodiophora brasiccae).

Apare mai frecvent pe solurile acide.La rasad se observa ingrosari ale radacinii.In camp, pe plantele infectate se observa o stagnare in crestere, plantele nu formeaza capatana, se ofilesc si ulterior se usuca.Plantele infectate se smulg usor din pamant datorita radacinilor ingrosate.

Agentul patogen poate rezista in sol pana la 8 ani.

Prevenirea si combaterea se realizeaza prin rotatia culturilor, corectarea reactiei acide a solului, plantele suspecte de infectare se smulg si se distrug.

Descrierea si combaterea putregaiului umed (Erwinia carotovora).

Putregaiul umed al cruciferelor se localizeaza la nivelul tulpinilor plantelor, in vasele conducatoare. In sectiune longitudinala, se observa cu usurinta un putregai umed de culoare galben-cenusie.

Tesuturile atacate se transforma intr-o masa mucilaginoasa de culoare bruna, urat mirositoare. Plantele atacate vestejesc, se usuca si mor.

Prevenirea aparitiei putregaiului umed se poate realize prin: asolamentul cu excluderea specilor susceptibile,aratura adanca dupa recoltare,nutritia cu doze moderate de azot in asociatie cu fosfor mareste rezistenta la boli,cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti.

Combaterea chimica se poate realize cu tratamente chimice fungicide cum ar fi: Topsin 70 WDG in concentratie de 0,1 % (10 g in 10 l apa).

Recoltarea se face cand tulpina are in jur de 5-10 cm diametru, calendaristic incepand din luna mai.Planta se taie sub tulpina ingrosata,se indeparteaza frunzele de la baza,se lasa 3-4 frunze in varful tulpinii.

Cultura de toamna.

Cultura de toamna urmeaza dupa alte culturi timpurii de legume cum ar fi: cartofi timpurii verdeturi, mazare etc.

Semanarea rasadului are loc la sfarsitul lunii aprilie pana la inceputul lunii mai, norma de samanta este de 3-4 g/m2 deoarece rasadul nu se repica.La plantare rasadul trebuie sa aibe varsta de 40-50 de zile.

Perioada de plantare incepe la sfarsitul lunii mai pana in 10-15 iulie.Distanta de plantat este de 70+40+40/30 cm,densitatea de plante pe hectar este de 60-65 de mii.

Lucrarile de intretinere consta in completarea golurilor, 1-2 prasile manuale si mecanice, 4-6 udari in perioade mai secetoase, se fac 1-2 fertilizari faziale cu 150 kg azotat de amoniu, 100 kg sare potasica.

Recoltarea are loc toamna, in luna octombrie, plantele se smulg din sol, se curata de pamant si frunze apoi se depoziteaza pentru a putea fi valorificate in timpul iernii.Daca plantele sunt valoricate imediat se taie planta sub tulpina tuberizata si se indeparteaza frunzele.

Tehnologia de cultura in sera.

Gulia in sere se poate cultiva ca si cultura pura sau asociata cu speciile de baza cum ar fi castraveti, tomate etc.Se cultiva in perioada de iarna-primavara.

Pregatirea terenului se face in mod obisnuit se incepe cu pregatirea solului din toamna cu fertilizarea de gunoi de grajd bine descompus (20-30 t/ha ), 300-400 kg superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica, care se incorporeaza in sol cu aratura adanca la 28-30 cm.Primavara, aratura se grapeaza si se administreaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu.

Rasadurile se produc in sere inmultitor incepand din luna noiembrie-decembrie in functie de momentul cand vrem sa plantam.Se produce rasad repicat in cuburi de 5x5 cm, norma de samanta pentru un hectar de cultura pura este de 1,2-1,5 kg.

Distanta de plantare este de 25-30 cm intre randuri si 20-25 cm intre plante pe rand, perioada de plantare fiind intre decembrie-februarie.Dupa cateva zile se completeaza golurile, se uda cu norme de apa cuprinse intre 100-200 m3/ha, pentru a mentine umiditatea solului la 75%.

La inceputul perioadei de ingrosare a tulpinii este necesara o fertilizare cu 150 kg/ha azotat de amoniu si 100 kg/ha sulfat de potasiu.

Temperatura in zilele fara soare trebuie mentinuta la 10-12 grade Celsius si 6-8 grade Celsius noaptea.In zilele cu lumina suficienta se asigura 15-18 grade Celsius ziua si 10-12 grade Celsius noaptea.La culturile asociate temperatura se dirijeaza in functie de cerintele specie de baza.Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza in acelasi mod ca si la cultura in camp liber.

Recoltarea se face esalonat,in momentul in care tulpina tuberizata a ajuns la 4-5 cm in diametru,se taie planta sub portiunea tuberizata si se indeparteaza frunzele bazale.

Tehnologia de cultura in solarii.

Datorita faptului ca guliile timpurii se cultiva in solarii ca si o cultura intercalata printre ardei, tomate, castraveti, pregatirea terenului se face in functie de cerintele acestora.

Rasadurile sunt produse in sere inmultitor sau rasadnite calde.Se seaman in ianuarie, norma de samanta folosita este de 1,2 kg pentru un hectar de cultura pura.Rasadul se repica in cuburi nutritive de 5x5 cm.

Plantarea se face la distante de 25/20 cm la inceputul lunii martie, cate 2 randuri pe coronamentul stratului, lasand astfel loc pentru cultura principala.

Inainte de infiintarea culturii principale se face completarea golurilor, se face o prasila manuala, in zilele calduroase se aeriseste solarul si se uda plantele.Dupa infiintarea culturii principale dirijarea microclimatului se face in functie de cerintele acestora.

Perioada de recoltare este in lunile aprilie-mai, se realizeaza manual prin taierea plantei sub portiunea tuberizata si se indeparteaza frunzele bazale.

Descrierea si combaterea daunatorilor care pot aparea in cultura de gulii.

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).

Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare.

Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor. Datorita acestui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis. Antenele sunt negre. Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculele sunt brune, coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.

Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea la paduchele cenusiu (Brevicoryne brassicae).

Femela are corpul ovoidal de culoare galbena-verzuie, corpul este acoperit cu un strat cerifer dens de nuanta alba-cenusie, capul este brun si are dungi brune transversale pe abdomen. Lungimea corpului unei femele este de 1,8-2,3 mm.

Masculul este aripat aproape ca nu se deosebeste de femela aripata. Lungimea corpului este de 1,4 -1,8 mm.

Oul are culoare crem-deschisa, mai tirziu neagra, stralucitor, oval-alungit cu o lungime de circa 0,5 mm. Oul ierneaza in tulpinile verzei si ale plantelor crucifere din flora spontana.

Poate avea pana la 16 generatii pe an.Primavara devreme larvele ies din oua, dupa 10-14 zile dupa 4 naparliri larva se transforma in femela astfel reluandu-se ciclul.

Paduchele cenusiu este dotat cu un aparat bucal adaptat pentru intepat si supt, formeaza colonii aglomerate pe meristeme, frunze, tulpini, inflorescente, flori si silicule. Datorita acestui fapt, frunzele se gofreaza si plantele se opresc din crestere.Daca atacul survine imediat dupa plantare, varza si conopida nu mai formeaza capatana.

Combaterea chimica a paduchelui cenusiu se poate realize prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Confidor Enegy in concentratie de 0,06 % (0,36 l/ha), Karate Zeon in concentratie de 0,015 % (0,08 l/ha), Mospilan 20 SG In concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha), Mavrik 2 F in concentratie de 0,05 %, Actara 25 WG in concentratie de 0,02% (120 g/ha).

Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum).

Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene.

Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm.Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.

Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor scade.

Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).

Descrierea si combaterea la fluturele mare al verzei (Pieris brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa adapostita in locuri mai ferite, prezinta doua generatii pe an.Ataca diferite specii de crucifere, pagube insemnate produce la culturile de varza si conopida.

Larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzei. Larvele din ultimele varste consuma limbul foliar, ramanand numai nervurile, producand scheletizari ale frunzelor.

Prevenirea aparitiei fluturelui mare se poate realiza prin rotatia culturilor, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrare la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Karate Zeon in concentratie de 0,015 % (0,075 l/ha).

Descrierea si combaterea la buha verzei (Mamestra brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului si are doua generatii pe an.Este un daunator polifag, ataca varza, conopida si mustarul dar ataca si plantele medicinale.

Larvele tinere rod epiderma si parenchimul frunzelor sub forma de orificii neregulate.

Larvele mai batrane patrund in capatana verzei si rod galerii. Aici se gasesc resturi de hrana, excremente, pe care apoi se instaleaza diferite ciuperci si bacterii, ducand la putrezirea capatanilor de varza.

Prevenirea aparitiei buhei verzi se poate realize prin:araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 25 WG in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml in 6,6 l apa), Karate Zeon in concentractie de 0,015 % (0,075 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha).

Descrierea si combaterea la puricii de pamant (Phyllotreta sp.)

Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sub resturi vegetale, in sol.Puricii de pamant ataca conopida, varza, gulia, ridichea, rapita si alte crucifere cultivate sau spontane.

Adultii rod frunzele si consuma epiderma superioara si parenchimul, producand ciuruirea frunzelor, la inceput pe margine, apoi pe tot limbul. Atacul larvelor nu prezinta importanta.

Prevenirea aparitiei puricilor de pamant se realizeaza prin: strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa combatere, rotatia culturilor, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actellic 50 EC in concentratie de 0,5-1,0l/ha, Karate Zeon 0,5 l/ha.

Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult, hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet, in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie.

Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie. Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua, si asa se reia ciclul biologic.

Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si patru saptamani.

Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni. In conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare.

Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane).

Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor după ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.

Descrierea si combaterea la coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa).

Coropisnita s-a adaptat foarte bine, in cursul evolutiei sale ca specie, la o viata subterana.Cu ajutorul picioarelor anterioare puternice, asemanatoare unor lopeti, coropisnita sapa numeroase coridoare, aflate imediat sub suprafata solului.

Coropisnita se hraneste cu material vegetal, radacini, insecte taratoare mai mici si viermi (rame). Numai in perioada de imperechere, coropisnita iese la suprafata, unde isi cauta un partener, cu care sa se reproduca.

Are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau ca adult in sol. Adultul este de 50-70 mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat, terminat cu doi cerci, capul este rotunjit, pronot globulos.

Femela depune intre 400-600 de oua intr-un cuib la 30-40 cm adancime in sol. Larva este asemanatoare cu adultii, la aparitie larvele sunt de culoare alba.

In sere si solarii coropisnita apare la inceputul lunii martie, iar in camp pe parcursul lunii aprilie.

Coropisnita este un daunator polifag, atacand cerealele (graul, orzul, porumbul), plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla, tutunul), puietii din pepinere si mai ales culturile de legume (varza, conopida, ardeiul, vinetele, tomatele).Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor.

Prezenta daunatorilor se recunoaste dupa galeriile practicate in stratul superficial al solului, care se observa cu usurinta, precum si dupa plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafata solului.

Prevenirea aparitiei coropisnitei se poate realize prin: efectuarea de araturi adanci de toamna, pentru scoaterea la suprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat in vederea distrugerii lor prin ger, efectuarea toamna pe terenurile puternic infestate de gropi capcana, cu dimesiuni de 50x50x50cm, umplute cu gunoi activ de grajd, mediul preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuarie-februarie, pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate si transportarea lui in camp pe parcursul iernii, cernerea amestecului de sol folosit la semanat care trebuie repicat printr-o sita deasa, pentru retinerea si eliminarea coropisnitelor.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul substantelor chimice cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha prin incoporare la 2-3 cm in sol sau prin simpla imprastiere pe suprafata solului, Sintogril Super in cantitatede 30 kg/ha se utilizeaza tot prin incorporare sau imprastierea pe suprafata solului.

Commentarii

    Spuneti parerea dumneavoastra despre acest produs:


    Pentru a va exprima parerea trebuie sa va inregistrati sau sa va logati daca aveti deja un cont.