RO HU EN
Produse / Fitofarmacie / Descrierea culturii / Cultura de varza

Cultura de varza

Varza se cultiva pentru capatani, care se poate utiliza atat in stare proaspata cat si murata sau sub forma de salate sau la prepararea unor mancaruri.

Se cunosc diferite soiuri de varza cu perioada de vegetatie diferita care se pot cultiva in camp, sere sau solaria, pentru obtinerea de productii timpurii, de vara sau de toamna.

Cultivarea verzei in sera.

Cultura de varza are cerinte mai scazute fata de caldura de aceea poate fi cultivata in sere, in ciclul I, cand nu se pot asigura conditii bune pentru speciile termofile.

Pregatirea terenului consta in fertilizarea de baza cu gunoi de grajd 40 t/ha, superfosfat 500-600 kg/ha, sulfat de potasiu 200-300 kg/ha si azotat de amoniu 150-250 kg/ha.Solul se mobilizeaza si se marunteste cu freza.

Rasadurile se produc in sere inmultitor.

Semanatul are loc in octombrie-noiembrie, la plantare rasadul trebuie sa aiba varsta de 55-60 de zile.Norma de samanta este de 400 g. Rasadul se repica in cuburi de 7x7 cm.In decembrie-ianuarie se infiinteaza cultura la distante de 45/40 cm.

Lucrarile de intretinere consta in completarea golurilor, udarea la interval de 10-12 zile, cu norme de 200-250 m3/ha, afanarea solului.

Temperatura se mentine la valori de 18-20 grade Celsius in zilele cu nebulozitate ridicata, 20-24 grade Celsius in zilele senine si 14-16 grade Celsius noaptea.

Combaterea bolilor se realizeaza preventiv sau cu ajutorul fungicidelor.

Amintim cateva boli care pot sa apara in cultura de varza.

Nervatiunea neagra a frunzelor (Xanthomonas campestris).

Pe cotiledoane apar decolorari si plantele se usuca in scurta vreme. Pe frunzele bazale apar pete clorotice mari, nervurile se innegresc, tesuturile se intaresc, frunzele se usuca si cad.In sectiune pe tulpini se observa brunificarea vaselor si aparitia unor cavitati.

Agentul patogen este Xanthomonas campestris, peste iarna bacteria se transmite prin resturi vegetale, plantele semincere infectate, si prin bacteriile aderate la samanta.

Prevenirea consta din distrugerea resturilor de plante infectate, folosirea de seminte tratate.

Combaterea chimica se realizeaza cu tratamente cu fungicide cum ar fi: Dithane M -45 in concentratie de 0,3 % (30 g in 10 l apa).

Hernia radacinilor (Plasmodiophora brassicae).

Apare mai frecvent pe solurile acide.La rasad se observa ingrosari ale radacinii.In camp, pe plantele infectate se observa o stagnare in crestere, plantele nu formeaza capatana, se ofilesc si ulterior se usuca.Plantele infectate se smulg usor din pamant datorita radacinilor ingrosate.

Agentul patogen poate rezista in sol pana la 8 ani.

Prevenirea si combaterea se realizeaza prin rotatia culturilor, corectarea reactiei acide a solului, plantele suspecte de infectare se smulg si se distrug.

Descrierea si combaterea manei verzei (Perenospora brassicae).

Apare mai ales in rasadnite, cele mai sensibile sunt plantutele aflate in faza de 3-4 frunze.Pe frunze se observa pete mici de forma neregulata, pe partea inferioara se observa fructificatiile ciupercii.Ciuperca rezista si ca miceliu in radacini chiar si peste iarna.

Prevenirea se realizeaza prin rotatia culturii (3-4 ani), aerisirea rasadnitelor, si utilizarea de seminte tratate.

Combaterea chimica se realizeaza cu fungicide: Ridomil Gold Plus in concentratie de 0,3-0,4 % (30 g in 10 l apa) (3-4 kg pe hectar), Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa) (2 kg pe hectar).

Descrierea si combaterea putregaiului umed (Erwinia carotovora).

Putregaiul umed al cruciferelor se localizeaza la nivelul tulpinilor plantelor, in vasele conducatoare.In sectiune longitudinala, se observa cu usurinta un putregai umed de culoare galben-cenusie.

Tesuturile atacate se transforma intr-o masa mucilaginoasa de culoare bruna, urat mirositoare.Plantele atacate vestejesc, se usuca si mor.

Prevenirea aparitiei putregaiului umed se poate realiza prin: asolamentul cu excluderea specilor susceptibile, aratura adanca dupa recoltare, nutritia cu doze moderate de azot in asociatie cu fosfor mareste rezistenta la boli, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti.

Combaterea chimica se poate realiza cu tratamente chimice fungicide cum ar fi: Topsin 70 WDG in concentratie de 0,1 % (10 g in 10 l apa).

Cultivarea verzei in camp liber.

Favorabil pentru cultura de varza sunt terenurile bine nivelate, cu posibilitate de irigare, cu soluri mijlocii spre usoare la cultura timpurie si mijlocii spre compacte la cultura de vara-toamna.

Cultura timpurie la varza.

Pregatirea solului incepe din toamna cu fertilizarea de gunoi de grajd bine descompus (20-30 t/ha ), 300-400 kg superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica, care se incorporeaza in sol cu aratura adanca la 28-30 cm.Primavara, aratura se grapeaza si se administreaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu.

Pentru combaterea buruenilor se erbicideaza la pregatirea patului germinativ cu Dual Gold 960 EC 1,2 l/ha preemergent, impotriva buruenilor monocotiledonate si dicotiledonate.Dupa aplicarea erbicidului se trece la incorporarea in sol cu grapa cu discuri sau combinatorul.

Pentru producerea rasadului semanatul se face in ultima decada a lunii ianuarie pana la inceputul lunii februarie, norma de samanta pentru un hectar de cultura este de 400-600 g, (10-12 g samanta la m2).

Repicatul se face in ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm cand plantele au 1-2 frunze adevarate.Rasadurile se uda cu cantitati moderate de apa, se aeriseste frecvent si se trateaza cu Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), pentru a preveni caderea plantutelor si mana.

Rasadurile se calesc prin descoperirea completa in timpul zilei si in noptile fara inghet, cu 2-3 saptamani inainte de plantare.

Rasadurile se planteaza in luna martie si inceputul lunii aprilie, cand temperatura in sol are 8 grade Celsius si pentru 2-3 zile nu se prevad ingheturi.Pe teren nemodelat se planteaza la distante de 50-60 cm intre randuri si 30 cm intre plante pe rand, iar pe terenurile modelate la 70-75/25 cm.

Dupa 3-4 zile de la plantare se trece la completarea golurilor, se fac doua prasile mecanice si 1-2 prasile manual pe rand.Dupa 3-4 saptamani se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu si 80-100 kg/ha sare potasica.In perioadele secetoase se fac 3-4 udari cu 300-400 m3 de apa la hectar.

Bolile care pot aparea in timpul vegetatiei sunt: mana si hernia, descrise la cultura de varza in sere.

Recoltarea se face manual prin taierea capatanilor, cand acestea ajung la maturitate tehnica, calendaristic in ultima decada a luni mai.

Cultura de vara.

Pregatirea terenului incepe toamna cu administrarea de gunoi de grajd 30-40 t/ha, 350-450 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sare potasica iar primavara la pregatirea patului germinativ 250-300 kg/ha Complex III.Pentru esalonarea productiei in tot timpul verii, se seamana din prima decada a lunii martie si pana in prima decada a lunii aprilie.

Rasadurile se produc in rasadnite, solarii calde, sau pentru semanaturile mai tarzii chiar si in solarii neaincalzite.Pentru un hectar de cultura sunt necesare 300-350 g samanta.Varsta rasadului la plantare trebuie sa fie de 40-45 zile.

Plantarea se realizeaza incepand din luna aprilie pana in prima jumatate a lunii mai.Distantele de plantare sunt de 70-75/25-30 cm.Rasadul se mocirleste inainte de plantare.Pentru a asigura o prindere cat mai buna a radacinilor plantarea se face pe timp innorat, dupa o ploaie sau dupa ce terenul a fost irigat.

In timpul perioadei de vegetatie se aplica 2-3 prasile mecanice si 2 prasile manual pe rand.

Sunt necesare doua fertilizari faziale: prima la 3-4 saptamani de la plantare cu 100 kg/ha azotat de amoniu, a doua la inceputul perioadei de formare a capatanilor cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu si 80-100 kg/ha sare potasica.

Producerea rasadurilor se realizeaza pe straturi, in aer liber, norma de samanta utilizata este de 300-400 g pentru un hectar de cultura.Semanatul se realizeaza manual, pe suprafete mici, la 8-10 cm intre randuri, se asigura o desime de aproximativ 400 plante/m2 (3-4 g samanta/m2).

Varsta rasadului la plantare trebuie sa fie de 35-40 zile.Plantarea are loc la sfarsitul lunii mai pana la sfarsitul lunii iunie, in functie de perioada de vegetatie a soiurilor utilizate si in functie de zona de cultura.Rasadurile se mocilesc inainte de plantare,distanta fiind de 7-75 cmintre randuri si 30-35 cm intre plantepe rand.

Lucrarile de intretinere si de ingrijire sunt aceleasi ca si la cultura de vara.

Receoltarea se realizeaza in lunile octombrie-noiembrie, caderea primelor brume determina grabirea maturitatii capatanilor.

Cultura de toamna.

Cultura de toamna urmeaza in acelasi an, dupa legume, verdeturi cum ar fi: mazare cartofi timpurii.Pregatirea de baza a terenului se face din toamna, inainte de a fi infiintate culturile de leguminoase.Se fertilizeaza cu gunoi de grajd 30-40 t/ha, superfosfat 350-450 kg/ha si sare potasica in cantitate de 150-200 kg/ha.Acestea se incorporeaza in sol la 28-30 cm.

Dupa recoltarea culturii secundare, daca solul ramane tasat se face o aratura superficiala cu grapa stelata pentru a asigura maruntirea solului.

Pentru a mentine terenul liber de burueni se pot utiliza erbicidele: Dual Gold 960 EC in cantitate de 1,2 l/ha, preemergent impotriva buruenilor monocotiledonate si dicotiledonate, Stomp 330 EC in cantitate de 5 l/ha impotriva buruenilor monocotiledonate si partial dicotiledonate.Acestea isi fac efectul numai daca se incorporeaza in sol si in prezenta precipitatiilor.Iar postemergent se poate utiliza Leopard 5 EC in cantitate de 0,75 l/ha pentru burueni monocotiledonate anuale si in cantitate de 1,5 l/ha la burueni monocotiledonate perene.Un alt erbicid care se poate utiliza preemergent si postemergent este Sultan 50 SC in cantitate de 1,5 l/ha impotriva buruenilor dicotiledonate (anuale si unele perene) si impotriva buruenilor monocotiledonate.

Norma de samanta folosita este de 300-400 g pentru un hectar de cultura, iar producerea rasadurilor se poate realiza in straturi reci.Pe suprafete mici se seaman manual la 8-10 cm intre randuri,se asigura o desime de 400 plante/m2 (3-4 g samanta pe m2).Pe suprafete mari semanatul se realizeaza mecanizat in benzi de cate opt randuri.

Lucrarile de intretinere in perioada de producerea rasadurilor sunt: udarea repetata, plivitul daca nu sau folosit erbicide, si tratamente fitosanitare daca este necesar.

Plantarea rasadurilor are loc cand acestea au 35-40 de zile, calendaristic pe la sfarsitul lunii mai si pana la sfarsitul lunii iunie, in fuctie de perioada de vegetatie a soiurilor utilizate.Inaintea plantarii rasadurile se fasoneaza si se mocirlesc.

Distanta de plantare este de 70-75 cm intre randuri si 30-35 cm intre plante pe rand.

Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca si la cultura de vara, umplerea golurilor, tratamente fitosanitare daca sunt necesare.

Recoltarea se face in octombrie-noiembrie caderea primelor brume determina grabirea maturarii capatanilor.

Descrierea si combaterea daunatorilor care pot aparea la cultura de varza.

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).

Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere.Este o specie migratoare.

Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor.Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii.Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis.Antenele sunt negre.Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor.Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat.Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4 pete laterale.Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre.Corniculele sunt brune, coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.

Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea la paduchele cenusiu (Brevicoryne brassicae).

Femela are corpul ovoidal de culoare galbena-verzuie, corpul este acoperit cu un strat cerifer dens de nuanta alba-cenusie, capul este brun si are dungi brune transversale pe abdomen.Lungimea corpului unei femele este de 1,8-2,3 mm.Masculul este aripat aproape ca nu se deosebeste de femela aripata.Lungimea corpului este de 1,4 -1,8 mm.

Oul are culoare crem-deschisa, mai tirziu neagra, stralucitor, oval-alungit cu o lungime de circa 0,5 mm.Oul ierneaza in tulpinile verzei si ale plantelor crucifere din flora spontana.Poate avea pana la 16 generatii pe an.Primavara devreme larvele ies din oua, dupa 10-14 zile dupa 4 naparliri larva se transforma in femela astfel reluandu-se ciclul.

Paduchele cenusiu este dotat cu un aparat bucal adaptat pentru intepat si supt, formeaza colonii aglomerate pe meristeme, frunze, tulpini, inflorescente, flori si silicule. Datorita acestui fapt, frunzele se gofreaza si plantele se opresc din crestere.Daca atacul survine imediat dupa plantare, varza si conopida nu mai formeaza capatana.

Combaterea chimica a paduchelui cenusiu se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Confidor Enegy in concentratie de 0,06 % (0,36 l/ha), Karate Zeon in concentratie de 0,015 % (0,08 l/ha), Mospilan 20 SG In concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha), Mavrik 2 F in concentratie de 0,05 %, Actara 25 WG in concentratie de 0,02% (120 g/ha).

Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum).

Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene.

Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra.

Musculita alba de sera se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.

Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor scade.

Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).

Descrierea si combaterea la molia verzei (Plutella maculipennis)

Molia verzei ierneaza ca pupa in resturile vegetale sau in sol, dezvolta 2-3 generatii pe an.Ataca cruciferele spontane si cultivate, in special varza, şi conopida.Larvele tinere distrug parenchimul (mineaza frunzele), apoi consuma epidermele inferioara si superioara, frunzele, care capata o culoare plumburie si se usuca.

Prevenirea aparitiei moliei verzei se poate realiza prin distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de iernare, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insectide cum ar fi: Decis Mega 50 EW in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Laser 240 SC in concentratie de 0,03 % (20 ml 65 l apa).

Descrierea si combaterea la fluturele mare al verzei (Pieris brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa adapostita in locuri mai ferite, prezinta doua generatii pe an.Buha verzei ataca diferite specii de crucifere, pagube insemnate produce la culturile de varza si conopida.

Larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzei.Larvele din ultimele varste consuma limbul foliar, ramanand numai nervurile, producand scheletizari ale frunzelor.

Prevenirea aparitiei fluturelui mare se poate realiza prin rotatia culturilor, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrare la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Karate Zeon in concentratie de 0,015 % (0,075 l/ha).

Descrierea si combaterea la buha verzei (Mamestra brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului si are doua generatii pe an.Este un daunator polifag, ataca varza, conopida si mustarul dar ataca si plantele medicinale.Larvele tinere rod epiderma si parenchimul frunzelor sub forma de orificii neregulate.

Larvele mai batrane patrund in capatana verzei si rod galerii.Aici se gasesc resturi de hrana, excremente, pe care apoi se instaleaza diferite ciuperci si bacterii, ducand la putrezirea capatanilor de varza.

Prevenirea aparitiei buhei verzi se poate realiza prin: araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 25 WG in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml in 6,6 l apa), Karate Zeon in concentractie de 0,015 % (0,075 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha).

Descrierea si combaterea la puricii de pamant (Phyllotreta sp.)

Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sub resturi vegetale, in sol.Puricii de pamant ataca conopida, varza, gulia, ridichea, rapita si alte crucifere cultivate sau spontane.

Adultii rod frunzele si consuma epiderma superioara si parenchimul, producand ciuruirea frunzelor, la inceput pe margine, apoi pe tot limbul.Atacul larvelor nu prezinta importanta.

Prevenirea aparitiei puricilor de pamant se realizeaza prin: strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa combatere, rotatia culturilor, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actellic 50 EC in concentratie de 0,5-1,0l/ha, Karate Zeon 0,5 l/ha.

Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult,  hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet,in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie.

Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie.Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua, si asa se reia ciclul biologic.

Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si patru saptamani.

Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni.In conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare.

Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane).

Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor dupa ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol. Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.

Descrierea si combaterea la coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa).

Coropisnita s-a adaptat foarte bine, in cursul evolutiei sale ca specie, la o viata subterana.Cu ajutorul picioarelor anterioare puternice, asemanatoare unor lopeti, coropisnita sapa numeroase coridoare, aflate imediat sub suprafata solului.

Coropisnita se hraneste cu material vegetal, radacini, insecte taratoare mai mici si viermi (rame). Numai in perioada de imperechere, coropisnita iese la suprafata, unde isi cauta un partener, cu care sa se reproduca.

Are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau ca adult in sol.Adultul este de 50-70 mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat, terminat cu doi cerci, capul este rotunjit, pronot globulos.

Femela depune intre 400-600 de oua intr-un cuib la 30-40 cm adancime in sol.Larva este asemanatoare cu adultii, la aparitie larvele sunt de culoare alba. In sere si solarii coropisnita apare la inceputul lunii martie, iar in camp pe parcursul lunii aprilie.

Coropisnita este un daunator polifag, atacand cerealele (graul, orzul, porumbul), plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla, tutunul), puietii din pepinere si mai ales culturile de legume (varza, conopida, ardeiul, vinetele, tomatele).Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor.

Prezenta daunatorilor se recunoaste dupa galeriile practicate in stratul superficial al solului, care se observa cu usurinta, precum si dupa plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafata solului.

Prevenirea aparitiei coropisnitei se poate realiza prin: efectuarea de araturi adanci de toamna, pentru scoaterea la suprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat in vederea distrugerii lor prin ger, efectuarea toamna pe terenurile puternic infestate de gropi capcana, cu dimesiuni de 50x50x50cm, umplute cu gunoi activ de grajd, mediul preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuarie-februarie,pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate si transportarea lui in camp pe parcursul iernii,cernerea amestecului de sol folosit la semanat care trebuie repicat printr-o sita deasa, pentru retinerea si eliminarea coropisnitelor.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul substantelor chimice cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha prin incoporare la 2-3 cm in sol sau prin simpla imprastiere pe suprafata solului, Sintogril Super in cantitatede 30 kg/ha se utilizeza tot prin incorporare sau imprastierea pe suprafata solului.

Commentarii

  • default_avatar_img
    Dascal Marius - 2013 07 20 13:53

    este foarte bine detailata orice etapa.multumim mult pentru sprijin.am toata increderea in voi.sunteti cei mai tari,tinetio tot asa....

    Raspundeti
    • default_avatar_img
      petrea ghervasa - 2013 08 22 18:07

      Stiam ca coropisnita e zoofag iar anlipsa de oua sau animale moarte si hraneste de vegetal (:

      Raspundeti

      Spuneti parerea dumneavoastra despre acest produs:


      Pentru a va exprima parerea trebuie sa va inregistrati sau sa va logati daca aveti deja un cont.