Cultura dovleacului

Dovleacul se cultiva pentru fructele sale consummate in diferite faze ale maturitatii tehnice avand o valoare nutritiva superioara castravetilor.

Fructele sunt consumate sub diferite forme, preparate culinare simple sau combinate, in industria conservelor, industria farmaceutica iar semintele sunt folosite pentru extragerea uleiului comestibil.

Dovleacul este o planta erbacee anuala, are sistem radicular bine dezvoltat care patrunde in sol pana la adancimea de 1,8 m si are o capacitate mare de exploatare a rezervelor de apa si hrana din sol.

Exista mai multe varietati de dovleac: dovleac de vara cu pilele de culoare deschisa si seminte mai moi (varietate care se conserva putin timp) si varietati de iarna care sunt mai seci si dulci, folosit in produsele de cofetarie (durata de conservare este mai lunga).

Semintele de dovleac germineaza in 14-16 zile la temperatura minima de 12-14 grade Celsius si in 6-7 zile la temperature optima de 20-25 grade Celsius

Dovleacul are cerinta foarte mare fata de lumina, pe terenurile umbrite sau imburuenate productia poate scadea considerabil dar si cerintele fata de umiditatea din sol sunt destul de ridicate, dovleacul avand un coeficient foarte mare de transpiratie.Dar datorita sistemului radicular bine dezvoltat suporta bine perioadele de seceta.

Cultivarea dovleacului in camp liber.

Soiurile de dovlecel au perioada scurta de vegetatie de aceea se preteaza cultura in ogor propriu (primavara) si de toamna.

Inaintea culturii in ogor se pot infiinta din toamna culture de ceapa verde, spanac, salata, iar cultura de toamna urmeaza dupa fasole, mazare, cartofi timpurii.

Cultura de dovlecel se infiinteaza prin semanat direct intre 15 aprilie-10 mai pentru cea din ogor si 10 iunie-1 iulie pentru cea din toamna, in teren modelat sau nemodelat.

Se seamana mecanizat la adancimea de 3-6 cm, norma de samanta utilizata fiind de 4-6 kg seminte pe hectar.

Pe terenurile modelate infiintarea culturii se poate realiza dupa urmatoarea schema (80+70) x 50 cm pentru soiurile cu vreji scurte,150 x 150 cm pentru soiurile cu vreji lungi, se realizeaza o desime de 27 de mii de plante cu vreji scurte si 13 mii de plante cu vreji lungi pe hectar.

Pe terenurile nemodelate se seamana manual in cuiburi cate 2-3 seminte, care este acoperit cu un strat de pamant de 2-3 cm dupa schema 100 x 80 cm, se asigura 12,5 de mii de plante pe hectar.

Lucrarile de intretinere consta din raritul plantelor cand acestea au o frunza adevarata lasandu-se 1-2 plante intr-un cuib, se fac 1-2 prasile manual si 2-3 prasile mecanice, se efectueaza musuroitul la cuib, se dau 4-5 udari cu norme de 250-300 m3 de apa la hectar.

Cultura se fertilizeaza fazial, inainte de inceperea fructificarii cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu sau cu ingrasaminte organice lichide.

Recoltarea dovleceilor incepe dupa 60-75 de zile de la rasarire, in luna iulie pentru cultura in ogor si dureaza pana la venirea brumelor pentru cea de toamna.Recoltarea se realizeaza manual prin detasarea fructelor cu o portiune de peduncul.

In functie de destinatie si cerinte se recolteaza fructele “in floare” (cand corola nu a cazut) avand 6-10 cm lungime,sau la 12-15 zile de la inflorit si se repeta la 3-4 zile.

Tehnologia culturii fortate si protejate a dovleacului.

Cultura in sere.

Serele se pregatesc dupa tehnologia clasica, in final realizandu-se o modelare cu patru biloane pe travee.

Producerea rasadului se face in functie de infiintarea culturii si tinand seama de varsta rasadurilor, care trebuie sa fie de 35-40 de zile.Semanatul se face in cuburi nutritive cu latura de 8-10 cm, norma de samanta utilizata la un hectar de cultura fiind de 2-2,5 kg.

Se planteaza patru randuri pe travee dupa schema [40+ 3(80)+ 40] x 70 cm, realizandu-se desimea de 20-21 mii de plante pe hectar.

Lucrarile de ingrajire generala sunt asemanatoare celorlalte cucurbitacee.Se asigura polenizarea florilor female si se indeparteaza fructele tarate.

Recoltarea se face esalonat pe masura ajungerii fructelor la dimensiunile cerute.

Cultura in solarii.

Pregatirea solului incepe din toamna, prin strangerea si scoaterea resturilor vegetale ale culturii anterioare si fertilizarea de baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 50-60 kg s.a. /ha P2O5, 50-60 kg s.a. /ha K2O, ce se incorporeaza in sol odata cu afanarea adanca.In primavara se completeaza fertilizarea cu 50-60 kg s.a. /ha azot.

Producerea rasadurilor se face prin semanat direct in cuburi nutritive, intre 20-25 februarie, norma de samanta uilizata utilizata pentru un hectar de cultura este de 2-2,5 kg.

Se planteaza intre 1-5 aprilie cand in sol se realizeaza o temperatura de 12-15 grade Celsius.Se planteaza in 6 randuri pe latimea solarului de 5,4 m, la distante medii de 90 cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand, astfel se realizeaza o desime de circa 22 de mii de plante pe hectar.

Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca si la culturile in solarii, recoltarea poate sa inceapa in 10-15 mai.

Descrierea si combaterea bolilor la cultura dovleacului.

Descrierea si combaterea manei dovleacului (Pseudoperonospora cubensis).

Plantele sunt atacate in toate fazele de dezvoltare, boala manifestandu-se pe frunze prin aparitia unui numar foarte mare de pete, cu diametrul de 2-24 mm, de regula colturoase, la inceput de culoare verde-galbuie, apoi galbene ca lamaia, pentru ca dupa cateva zile sa devina brune deschis.In dreptul petelor, pe fata interioara a frunzelor, se formeaza un puf cenusiu-violaceu, alcatuit din organele de inmultire asexuata a ciuperci.

In conditiile favorabile dezvoltarii bolii sunt atacate aproape toate frunzele plantelor, incepand cu cele bazale, pe fiecare frunza formandu-se peste 200 pete, care pot sa conflueze si sa distruga astfel portiuni mari din limb.Frunzele puternic atacate se brunifica, se usuca, devin sfaramicioase si cad.

Atacul se manifesta foarte rar pe fructe, acestea raman mici, nu mai ajung la maturitate completa, fiind lipsite de aroma.Infectia apare in prezenta apei pe frunze, la temperature de 16-22 grade Celsius.

In combaterea manei la castraveti se pot utiliza fungicide sistemice cat si cele de contact.

Amintim cateva substante folosite in combaterea manei: Aliette 80 WG folosit in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa pe 100-130 mp), Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5 kg/ha), Funguran OH 50 WP in concentratie de 0,3 % (30 g in 10 l apa), Merpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5 kg/ha) (15 g in 10 l apa), Ortiva 250 SC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha) (7,5 ml in 8,0 l apa), Polyram DF in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Previcur Enegy in concentratie de 0,25 % (2,5 l/ha) (15 ml in 6,0 l apa), Ridomil Gold MZ 68 WG in concentratie de 0,25 % (2,5 kg/ha) (25 g in 8 l apa pe 100 mp), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2 kg/ha) (20 g in 10 l apa), Zetanil Blu in concentratie de 0,3 % (3,0 kg/ha) (30 g in 8 l apa), Zeama Bordeleza 0,75 % (50 g in 8-10 l apa).

Descrierea si combaterea fainarii la dovleac (Sphaerotheca fuliginea).

Atacul se manifesta numai pe frunze, pe ambele fete sub forma unor colonii albe, prafoase de miceliu, care poate cuprinde tot limbul.Conidiile diseminate transmit infectia in cultura, iar periteciile formate pe frunzele atacate (numai in camp) rezista peste iarna si asa infectia se transmite de la un an la altul.La umiditatea aerului de 70 % si temperatura de 26-28 grade Celsius conditiile sunt optime pentru infectie.

Combaterea fainarii se realizeaza prin tratamente repetate cu fungicide cum ar fi: Tilt 250 EC in concentratie de 0,015 % (4 ml in 26 l apa), Topas 100 EC in concentratie de 0,025 %, Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa), Kumulus DF in concentratie de 0,4 % (30 g in 7,5 l apa), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa), Thiovit Jet 80 WG in concentratie de 0,3-0,4 % (3,0-4,0 kg/ha), Manoxin M60 PU in concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).

Descrierea si combaterea antracnozei la dovleac (Colletotrichum lagenarium).

Boala este provocata de ciuperca Coletotrichum lagenarium si ataca fructele, tulpina si frunzele. Pe frunze apar pete cafenii care se maresc, se impreuneaza si frunza se sfisie. Pe fata inferioara apare un mucegai rosiatic.Fructele atacate prezinta aceleasi simptome. In aceste pete se localizeaza bacterii care provoaca in final putrezirea fructelor.

Transmiterea bolii se realizeaza prin samanta. Tratarea semintelor este singurul mijloc de prevenire.Indepartartarea resturilor de plante si igiena culturala contribuie de asemenea la prevenirea aparitiei ciuperci.

In combaterea chimica a antracnozei se pot utiliza urmatoarele substante: Dithane M-45 in concentratie de 0,2 %, Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 %,( 20 g in 10 l apa).

Patarea unghiulara a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. lachrymans.).

Produce pagube atat la dovlecei de sera cat si la dovlecei din camp, simptomele fiind insa mai vizibile la cele de sera.

Primele simptome apar insa pe frunzele cotiledonate, sub forma unor pete mici, cu aspect uleios la inceput, apoi brune.Pe frunzele adevarate atacul este prezent sub forma de pete delimitate de nervure, din care cauza apar colturoase.Petele sunt hidrozate cu exsudat pe vreme umeda.Frunzele se necrozeaza apar perforate din cauza tesutului uscat al frunzei care se rupe.

Pe fructe petele sunt mici, hidrozate, usor denivelate. Bacteria se localizeaza in tegument semintele fiind si ele infectate.

In sere poate sa apara si tipul de infectie sistemica, prin tulpina si petiol pana la fruct.Aceste plante infectate sistemic, tesutul vascular este ingalbenit iar fructele se inmoaie si pot prezenta exsudat bacterian pe suprafata.

Bacteria se transmite mai ales prin seminte infectate.Resturile vegetale nedescompuse prezinta de asemenea o posibila sursa de infectie.Picaturile de apa ajuta la diseminarea bacteriei in cultura.

Pagube importante pot aparea in culturile irigate si in conditii de precipitatii frecvente in camp.Bacteria necesita temperature ridicate 25-28 grade Celsius, temperatura minima fiind in jur de 0 grade, iar maxima de circa 35 grade Celsius.

Prevenirea si combaterea bacteriei se poate realize prin rotatia culturilor (cel putin un an) si descompunerea cat mai buna a resturilor vegetale.

Combaterea chimica se realizeaza cu substante pe baza de cupru cum ar fi: Zeama Bordeleza in concentratie de 0,75 % ( 50 g in 8 l apa), Champ 77 WG 30 g in 10 l apa, Manoxim C 50 PU in concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha), Funguran OH 50 WP in concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).

Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de dovleac.

Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycus urticae).

Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna. Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie. Corpul are o forma elipsoidala la femela si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe an.

Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continut aproape transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade Сelsius dezvoltarea embrionului se relizeaza in doar in 2-3 zile.Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu continutul celulelor plantei.

Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a anumitor parti ale plantei.In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza leziunilor multiple.Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare.

Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic frunzele atacate se usuca si cad.

Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13 l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP in concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)

Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura. In conditii de sera este imposibila distrugerea in totalitate a tripsilor.

Lungimea insectelor adulte este de 2-2,5 mm, iar grosimea corpului nu este mai mare decat 1 mm. Adulti sunt de culoare mai inchisa – neagra sau maro.Aparitia lor se poate pune calendaristic in lunile martie-aprilie.Larvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest fapt le permite sa fie cu greu distinse pe suprafata frunzei si a plantei.

Femela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor.O femela poate sa depuna in jur de 100 de oua.Dupa 3-5 zile de dezvoltare embrionara apar larvele, care timp de 8-10 zile de viata pe suprafata frunzei naparlesc de patru ori.Larvele patrund in sol la adancimea de 15 cm, unde inca peste 4-5 zile se transforma in insect adulte aripate.Dezvoltarea unei generatii dureaza 15-20 de zile.

Combaterea chimica a tripsului tutunului se se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0,04 % (4,0 kg/ha),, Laser 240 Sc in concentratie de 0,05 %, Confidor Energy in concentratie de 0,08 % (0,8 l/ha), Nuprid Al 200 SC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02% (0,2 kg/ha).

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).

Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere.Este o specie migratoare.

Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis.Antenele sunt negre. Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculele sunt brune, coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.

Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).

Commentarii

  • default_avatar_img
    Basota Cristian - 2014 12 10 22:27

    Ma intereseaza seminte dovleac stritan soil apetitt am cumparat in primavara,se mai poate achizitiona?
    NR TEL 0744 912363

    Raspundeti

    Spuneti parerea dumneavoastra despre acest produs:


    Pentru a va exprima parerea trebuie sa va inregistrati sau sa va logati daca aveti deja un cont.