Cultura tutunului

Tutunul este cultivat pentru frunzele sale utilizate in obtinerea produselor de fumat si prizat: tigarete, tutun de pipa, tigari de foi, tutun pentru prizat, tutun pentru mestecat.

Compozitia chimica a frunzelor este determinata de calitatea produselor, fiind influentata de insusirile soiului, de factori de mediu (clima si sol), varsta plantei, pozitia frunzei pe tulpinasi poate fi imbunatatita pe diferite cai.

Cerintele tutunului fata de clima si sol.

Cerintele fata de caldura ale tutunului sunt mari.Tutunul este o planta termofila, care isi petrece o mare parte din perioada de vegetatie in spatii protejate (rasadnita, tunel, solar, sera).Samanta germineaza la minimum 12 grade Celsius, temperatura optima de crestere a plantelor este de 27 grade Celsius, temperaturile de 16-17 grade Celsius inrautatesc calitatea tutunului.Daca rasadul a fost corespunzator ”calit” inainte de plantare plantele mici suporta, pentru o perioada scurta de timp -1..-2 grade Celsius.

In climatul cald si secetos se reduc dimensiunile frunzelor, dar se obtine tutun cu aroma excelenta, in timp ce in climat rece, cu precipitatii abundente, se formeaza frunze cu tesuturi grosiere, lipsite de aroma, bogate in nicotina.

Cerintele fata de apa a tutunului sunt extrem de ridicate.Daca umiditatea este in exces, productia scade cantitativ si calitativ, se prelungeste perioada de vegetatie si se sensibilizeaza plantele la boli.In schimb daca umiditatea este prea scazuta frunzele raman mici si groase, combustibilitatea lor scade, numarul de Frunze este mic, inflorirea tarzie.

Lumina influenteaza productia si calitatea tutunului, prin dezvoltarea unor frunze fine, subtiri, elastic si rezistente, asa cum se cere tipului pentru tigari de foi la lumina mai redusa.

Vanturile puternice nu sunt favorabile tutunului, deoarece ele pot provoaca ruperea plantelor, deteriorarea frunzelor si inrautatirea conditiilor pentru uscatul la soare.Vanturile moderate care primenesc continuu atmosfera si o mentin mai uscata,creeaza conditii mai putin favorabile pentru dezvoltarea bolilor criptogamice.

Solul are o importanta deosebita pentru productia si calitatea tutunului.Sunt favorabile solurile usoare si lutoase, calde, permeabile cu pH-ul cuprins intre6,4-7,3.

Tehnologia de cultivare a tutunului.

Rotatia culturii.

Tutunul suporta monocultura mai multi ani fara sa se inregistreze fenomenul de “oboseala” a solului, dar se distruge structura solului si se inmultesc parazitii specifici (viroze, daunatori, boli).Pe terenuri proaspat defrisate, dupa o pajiste destelinita sau dupa o planta perena, tutunul se poate cultiva 2-3 anila rand, intrucat aceste suprafete sunt fertile si libere de paraziti specifici.In aceste conditii se obtin rezultate bune la soiurile de tutun pentru tigari de foi.

Alegerea plantei premergatoare se face in functie de tipul de tutun cultivat: pentru soiurile din tipul oriental, semioriental, si Virginia, cultivate pentru tigarete superioare, cele mai bune premergatoare sunt: graul, orzul, ovazul.

Fertilizarea cu macroelemente cum ar fi: N, P, K, Mg, Ca, microelementele B, Cl, Mn, Fe, Mo, si ingrasaminte organice constitue un mijloc important de sporire a productiei si de imbunatatirea calitatii frunzelor.

Tutunul are cerinte mari fata de elementele fertilizante atat cantitativ, cat si a raportului dintre ele, in functie de tipul si soiul cultivat, de sol, precum si de zona ecologica de cultura.La o productie de 1.000 kg frunze uscate tutunul consuma 75,5 kg N, 16,3 kg P2O5, 124,2 kg K2O si 104 kg CaO.

Lucrarile solului trebuie efectuate cu mare atentie.Solul trebuie sa fie bine afanat, maruntit corespunzator, pentru a acumula si pastra umiditatea si pentru a se combate buruenile.Araturile efectuate la 22-25 cm adancime sunt cele mai efeciente.

In primavara aratura se lucreaza cu grapa cat mai timpuriu, apoi terenul se mentine curat de burueni cu ajutorul cultivatorului urmat de grapa.Daca solul s-a tasat prea mult in timpul iernii, se executa o aratura superficiala cu plugul fara cormana, urmat de grapa.Se efectueaza 1-3 afanari pana la plantare si se evita pulverizarea solului, adancimea de afanat este de 10-12 cm.

Producerea si plantarea rasadului.

Tutunul nu se seamana direct in camp, deoarece are o mare sensibilitate la temperaturile joase.Germinatia lui la cel putin 12 grade Celsius si o perioada de vegetatie relativ de lunga determina ca tutunul sa se insamanteze sis a creasca o anumita perioada de timp in rasadnite.Dupa ce vremea s-a incalzit si a trecut pericolul ingheturilor tarzii de primavara, rasadurile se transplanteaza in camp in terenul bine pregatit.

Cele mai indicate rasadnite pentru producerea plantelor de tutun sunt rasadnitele incalzite cu biocombustubili (gunoi de grajd proaspat).In afara de rasadnitele calde rasadul se mai poate obtine in sere, solarii incalzite sau neaincalzite, in rasadnite semicalde si in tenele sau brazde reci.

Epoca de semanat se stabileste tinand cont ca un rasad bine dezvoltat se obtine in 40-45 de zile de la data semanatului si ca plantarea in camp are loc pana cel mai tarziu 15 mai.

La desimea de semanat trebuie sa se asigure 2000-2500 de fire/mp, iar semanatul se face manual, iar samanta fiind mica se amesteca bine cu nisip uscat (1kg nisip pentru 6 mp de rasadnita).

Adancimea de semanat in rasadnita este de 3-4 mm, dupa imprastierea amestecului de samanta nisip, se acopera, imprastiind deasupra mranita, care apoi se preseaza cu o scandura pentru a pune cat mai bine samanta in contact cu pamantul, norma de samanta este de 0,4-0,6 g/mp de rasadnita.

Ingrijirea rasadurilor consta din: asigurarea si reglarea temperaturii in rasadnite, aerisirea, udarea, combaterea buruenilor, rarirea, fertilizarea suplimentara, combaterea bolilor si daunatorilor, calitul.

Asigurarea si reglarea temperaturii in rasadnite se face cu scopul bunei germinari a semintelor si a rasaririi plantelor.pana la rasarire este necesara o temperature de 30-32 grade Celsius, iar dupa rasarire temperatura se pastreaza intre 18-25 grade Celsius.

In perioada germinarii semintelor aerisirea se face numai la orele amiezii, in situatia cand temperatura este prea ridicata.Pe masura ce creste rasadul, aerisirea se face mai des, in prima perioada de crestere ramele se ridica pe suporti la o inaltime de 5-6 cm, o perioada scurta in timpul amiezii, apoi ramele se ridica la 20-30 cm deasupra tocului, mentinandu-se ridicate tot timpul zilei.Dupa faza de urechiuse rasadnitele se tin descoperite pe timp calduros, toata ziua si se acopera numai noaptea sau cand timpul este rece si ploios.Serele,solariile si tunelele se aerisesc mai intens.

Udarea rasadului este foarte importanta, avand scop de mentinerea unei umiditati moderate in stratul superficial al patului germinativ.La inceput rasadurile se uda mai des, cu cantitati de apa mai mici, apoi mai rar dar cu norme mai mari de udare.

Combaterea buruenilor se face prin pliviri sau cu erbicide.Primul plivit are loc cand plantele au rasarit si buruenile depasesc ca dimensiune tutunul si se efectueaza dup ace s-a udat bine cu apa.Plivit se executa ori de cate ori este nevoie.

Erbicidarea se face preemergent, inainte de plantare, cu Dual Gold 960 EC sau Stomp 330 EC, pe sol uscat, la 3-5 cm adancime. 

Plantarea tutunului.

Rasadul de tutun pentru plantare, fara a se scutura de pamant, se aseaza in cutii si se acopera cu o panza uda, transportandu-se in camp la locul de plantare.Plantatul se face in orele de dimineata si dupa amiaza, iar daca este innorat,plantatul se face pe parcursul intregii zile.Epoca plantarii se stabileste in functie de conditiile climatic ale zonei si perioada de vegetatie a soiurilor.Pentru toate soiurile si in toate zonele, plantarea intre 1 si 10 mai a realizat cele mai mari productii.Intarzierea plantarii peste data de 25 mai determina scaderi de productie deosebit de mari.

Densitatea plantatului are o importanta mare pentru realizarea unor productii mari si de calitate.

Tehnica plantarii tutunului este similara cu aceea a plantarii rasadurilor de legume.Terenul se marcheaza la distante stabilite intre randuri si pe rand, dupa care se practica in sol un orificiu cu plantatorul, in care se toarna o cantitate de apa stabilita anterior.Dupa ce apa este absorbita, se introduce cu grija rasadul in pamant la nivelul coletului, astfel ca radacinile sa fie repartizate cat mai uniform.Se strange pamantul langa rasad cu plantatorul,facand o miscare de jos in sus si din afara spre rasad.Se aduna langa rasad un strat de pamant maruntit si uscat pentru a impiedica formarea crustei la suprafata.

Plantarea mecanizata a tutunului se poate face cu masina de plantat rasad MRP-5 in agregat cu tractorul L-400.

Lucrarile de ingrijire consta din: completarea golurilor, combaterea buruenilor, combaterea bolilor si daunatorilor, politul, carnitul, copilitul, recepatul si irigarea.

Completarea golurilor se realizeaza fara intarziere, la 3-4 zile de la plantare, altfel plantele cu care s-au completat golurile raman in urma cu dezvoltarea, sunt debilitate, constituind in timpul perioadei de vegetatie subrastraturi de infectie pentru diferite boli.Pentru completarea golurilor sunt utilizate celr mai bune rasaduri.

Prima prasila se efectueaza la 7-8 zile de la plantare, dupa ce s-au prins plantele, la adancimea de 6-8 cm pentru afanarea solului si distrugerea buruenilor.Urmeaza 2-3 prasile la interval de 10-15 zile, in functie de precipitatiile cazute si de gradul de imburuenare.

Musuroitul sau bilonatul, cand plantele au 20-30 cm inaltime, ajuta la formarea radacinilor adventives, marind rezistenta la caderea plantelor.

Politul consta din inlaturarea frunzelor de la baza, care se dezvolta in conditii necorespunzatoare de lumina si hrana, sunt lovite in timpul lucrarilor de ingrijire sau murdarite cu pamant din cauza picaturilor de ploaie.Aceste frunze nu prezinta importanta industriala, constituind mediu favorabil de infectie pentru celelalte frunze.La soiurile cu Frunze mari se inlatura 2-3 frunze, iar la cele cu frunze mici 4-5 frunze (pana la inaltimea de 20 cm la pamant).Politul se face dupa prasila a treia, manuala.

Carnitul este operatiunea de inlaturare a inflorescentelor plantei de tutun, care se efectueaza mai timpuriu sau mai tarziu, impreuna cu un numar de frunze, mai mare sau mai mic, in scopul cresterii productiei de frunze si calitatii acestora.Se executa in functie de soi, fertilitatea solului si conditiile meteorologice.Pe soluri cu fertilitate mai scazuta suprimarea inflorescentei se face de timpuriu (chiar de la imbobocire) si mai “adanc”, adica cu un numar mai mare de frunze.Pe soluri cu fertilitate ridicata carnitul se face mai tarziu si mai inalt (mai sus), adica cu un numar mai mic de frunze.

Copilitul (inlaturarea lastarilor) este o lucrare necesara la toate soiurile de tutun la s-a aplicat carnitul, deoarece, in urma acestei operatiuni se dezvolta copili la subsuara frunzelor, mai mult sau mai putin vigurosi.Acesti copili produc frunze mici de calitate inferioara si trebuie inlaturati cand au 6-10 cm lungime, respecatandu-se operatiunea de 2-3 ori.Inlaturarea copililor dimineata si seara, cand sunt mai turgescenti, se face cu mai multa usurinta.Copili au importanta cand trebuie regerata o cultura de tutun afectata de grindina.

Recepatul.Plantele afectate de grindina se reteaza la cel de-al doilea interned de la suprafata solului.Din portiunea de tulpina ramasa pornesc mai multi copili, dintre care se alege unul singur, care continua cresterea plantei obtinandu-se o oarecare productie de frunze.

Irigarea tutunului. Pe solurile nisipoase se iriga de 6-8 ori in functie de precipitatiile inregistrate, prima udare se aplica inainte de plantare, a doua udare dupa ce plantele s-au prins, adica s-au inradacinat si au pornit in crestere.Pana la inflorire, se mai uda de 2-3 ori, iar dupa inflorire de 2-3 ori.Normele de udare sunt de 200-300 m3/ha.

Recoltarea frunzelor de tutun se efectueaza la maturitate tehnica, adica atunci cand frunzele au ajuns la dezvoltarea maxima si au cel mai ridicat continut de substante organice si minerale.Maturarea frunzelor se face treptat si recoltarea este esalonata, inregistrandu-se o diferenta de 20-23 de zile intre maturarea frunzelor de la baza si a celor din varful plantei.Maturarea tehnica a frunzelor se evidentiaza, din punct de vedere morfologic, prin culoarea verde mai deschisa a lor, prin pierderea luciului, aparitia de pete galbuie spre varf si pe margini, caderea perisorilor, rasfrangerea marginilor limbului, suprafata limbului lipicioasa si uneori basicarea acestuia.La maturitate tehnica frunzele, se rup cu usurinta de tulpina.

Soiurile de tutun pentru tigarete se recolteaza intr-un stadiu mai avansat de maturitate, asigurandu-se frunze elastice si rezistente, de culoare mai deschisa.Recoltarea soiurilor cu frunze mari, pentru tigarete, se face cand o treime din suprafata limbului foliar s-a ingalbenit.

Recoltarea se desfasoara in conditii optime numai dupa ce se evapora roua de pe plante, in mai multe etape (5-6), la interval de 6-7 zile.La o singura recoltare se deprind de pe planta 2-7 frunze.

Recoltarea se poate realiza in doua moduri: manual si mecanizat.

Recoltarea manuala se efectueaza rupand frunza cu frunza in directia lateral si in jos, pentru a nu vatama tulpina.Frunzele sunt lasate la marginea lanului pentru cateva ore, pentru o usoara vestejire, apoi se incarca in cosuri sau lazi, cu petiolul catre pereti si se transporta la platformele de depozitare.

Recoltarea mecanizata se realizeaza cu masini, care lasa un numar de 9-10 frunze pe planta, care se matureaza mai uniform si pot fi recoltate la o singura trecere, tulpinile fiind tocate si incorporate in sol.

Insiratul, dospirea si uscarea frunzelor.

Dupa recoltare frunzele de tutun sunt supuse unor operatiuni fizice si biochimice care determina calitatea fumativa.

Insiratul frunzelor consta in introducerea manuala sau mecanizata a unor sarme sau sfori prin nervurile lor.Cu ocazia insirarii frunzelor se sorteaza dupa marime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau daunatori.Frunzele se sorteaza in: mari, mijlocii si mici iar cele atacate de boli si daunatori se insira separat.

Insiratul pe sfoara sau pe sarma manual, se face cu ajutorul unui ac special numit andrea, iar mecanizat cu ajutorul unei masini de insirat, care lucreaza pe principiul masinii de cusut.Lungimea sforilor sau a sarmelor este de 4 m, din care 3,5 m, prezinta lungimea de insirare, iar 0,5 m, partea cu care sirele se leaga pe suporturi.Frunzele mari se insira fata la fata lasand circa 1 cm intre nervure pentru aerarea cat mai buna, iar frunzele mici se insira cu fata la partea dorsala.Astfel pregatite frunzele incep procesul de dospire (fermentarea in verde) si de uscare.

Dospirea (fermentarea in verde) reprezinta un complex de procese si reactii din frunzele de tutun care determina ingalbenirea si imbunatatirea calitatii.Factori care determina transformarile sunt: temperatura si umiditatea.

Temperatura optima in timpul dospirii este cuprinsa intre 25-36 de grade Celsius iar umiditatea relative a aerului intre 75-85 %.

Durata procesului de dospire este de 2-4 zile la soiurile pentru tigarete superioare si ajunge la 21 zile la soiurile de tipul pentru tigari de foi in functie de gradul de maturitate, temperatura si umiditate.In timpul procesului de dospire frunzele isi continua procesele de respiratie si transpiratie.La sfarsitul dospirii frunzele sunt de culoare galbena urmand fixarea acestei culori la soiurile pentru tigarete sau transformarea culorii in maro la soiurile pentru tigari de foi.La capatul acestui proces frunzele mai contin 40-50 % apa, care rebuie eliminate cat mai repede.

Uscarea frunzelor dupa dospire asigura fixarea culorii si eliminarea apei, prevenind procesele de alterare.Prin uscare umiditatea in frunze trebuie sa scada la 20-25 %.Se practica uscarea pe cale naturala si uscarea cu ajutorul caldurii artificial.Tutunul destinat pentru pipa sau tigari de foi se usuca la umbra, sub actiunea curentilor de aer, intr-o perioada de timp mai lunga 4-6 saptamani.

Uscarea la soare, pentru aceasta sirurile cu frunze se fixeaza pe gherghefuri mobile, afara, cu posibilitati de a fi adapostite pet imp de ploaie sau noaptea.Gherghefurile se tin la distante unul de altul pentru a asigura circulatia aerului.

Uscarea cu ajutorul caldurii artificiale se face in uscatorii special in care se realizeaza atat dospirea, cat si fixarea culorii.Modificarile culorii se datoreaza procesului de degradare a pigmentului verde, ce intra in compozitia clorofilei, ceea ce face sa iasa in relief xantofila.Culoarea galbena este un indicator foarte pretios pentru aprecierea diferitelor faze prin care trece frunza de la dospire si pana la uscare.

Pastrarea tutunului uscat se poate face si in baschii, care sunt poduri confectionate din scanduri, dispuse la 15-20 cm de tutun ordonate, cu folie indreptate in acelasi sens.Grosimea stratului de tutun poate sa ajunga la 80-100 cm, cu care se acopera cu o panza de sac.Pastrarea se face camere, ce pot fi ventilate la nevoie, fara mirosuri neplacute care se pot imprima in frunzele de tutun.Urmeaza clasarea tutunului, alesul si “papusitul”.

Alesul si papusitul tutunului sunt operatii pregatitoare in vederea predarii recoltei.Aceste operatii se incep in luna octombrie, se aleg frunzele dupa marime, culoare, consistenta, se netezesc si se aseaza in manunchiuri de cate 20-25 care se leaga cu un fir de rafie, de panusi de porumb, de sfoara in apropiere de cotor, aceste manunchiuri numindu-se “papusi”.

Descrierea si combaterea bolilor care pot aparea la cultura tutunului.

Descrierea si combaterea mozaicului comun (Tobacco mosaic virus)

La tutun simptomele de boala se manifesta pe frunze.Primele simptome apar pe frunzele tinere pe care se observa o slaba clorozare a nervurilor.Frunzele atacate sunt deformate, rugoase si prezinta pete neregulate, de culoare verde deschis sau galbuie, care le confera aspect mozaicat.Sursele de infectie ale virusului sunt solul si uneltele de lucru.Nu se transmite prin insect.

In aparitia simptomelor un rol important il are temperatura si lumina.La temperature de peste 27 grade Celsius si sub 10 grade Celsius simptomele nu sunt evidente.Plantele tinere sunt mai receptive decat cele batrane.

Prevenirea aparitiei mozaicului comun se poate realiza prin: rotatia de minim 2 ani a culturii, folosirea de seminte sanatoase si cultivarea soiurilor rezistente.

Descrierea si combaterea focului salbatic (Pseudomonas syringae pv. tabac)

Este una dintre cele mai pagubitoare boli ale tutubului.Pe plantele din primele faze de vegetatie (rasadnita) atacul apare pe varful sau marginile frunzei sub forma unor pete umede, verde deschise, apoi brune-negricioase.La umiditate ridicata plantele putrezesc complet.Mai tarziu pe frunze apar pete circulare, verde-deschis apoi brune, inconjurate de un halou galbui caracteristic.In camp frunzele bazale prezinta pete galbene, care ajung pana la 0,5-3,0 cm diametru, care se necrozeaza in centru, fiind inconjurate de halou galbui.

Bacteria se transmite prin seminte, unde rezista si doi ani in tegument, precum si prin resturile vegetale ramase in sol.Primele infectii provin din plantele rezultate din semintele infectate, iar in continuare in camp prin picaturile de ploaie si vant.Bacteriile patrund prin rani, stomate, si se propaga prin parenchimul frunzei.

Ca masuri preventive, se recomanda: folosirea de samanta sanatoasa, adunarea si distrugerea frunzelor bolnave, imediat ce a aparut boala, rotatia culturii, pentru o perioadă de 3-4 ani, adunarea si distrugerea prin ardere a resturilor de plante, dupa recoltare. Pentru obtinerea de material sanatos, se dezinfecteaza chimic (hipoclorit de sodiu sau de calciu 0,5 % etc.) tocul rasadnitei si se stropesc plantele cu Zeama Bordeleza 1,0%.

Descrierea si combaterea manei tutunului (Peronospora hyoscyami f.sp. tabacina)

Mana tutunului apare inca in rasadnita, prin petele galbui pe partea superioara a frunzelor si corespunzator a fructificatiilor pe fata inferioara reprezentate de conidiile purtate de conidioforii iesiti prin stomata.La umiditate mare a aerului din rasadnita plantele putrezesc.In camp, atacul produce deformarea, perforarea sau uscarea frunzelor.

Conditiile de clima sunt hotaratoare in aparitia si evolutia infectiilor.Precipitatiile frecvente, umiditatea relative ridicata a aerului, temperaturile moderate sunt favorabile pentru dezvoltarea patogenului.Perioada de incubatie este de 5-7 zile.In decursul vegetatiei pot avea numeroase contaminari succesive.Umiditatea peste 80 % a aerului si temperatura de 17-24 grade Celsius favorizeaza infectia.

Prevenirea aparitiei manei tutunului se poate realiza prin: rotatia culturii, cand terenul este infectat intens, adunarea si distrugerea resturilor vegetale.

Combaterea chimica se poate realiza atat in faza de rasad cat si in faza de vegetatie cu: Dithane M 45in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Merpan 80 WDG preventive in concentratie de 0,125 % (15 g in 12 l apa), curative in concentratie de 0,3 % (15 g in 5,0 l apa), Polyram DF in concentratie de 0,2 %, Ridomil Gold Plus 42,5 WP in cantitate de 3,0 kg/ha.

Descrierea si combaterea daunatorilor

Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)

Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura.In conditii de sera este imposibila distrugerea in totalitate a tripsilor.

Lungimea insectelor adulte este de 2-2,5 mm, iar grosimea corpului nu este mai mare decat 1 mm.Adulti sunt de culoare mai inchisa-neagra sau maro.Aparitia lor se poate pune calendaristic in lunile martie-aprilie.Larvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest fapt le permite sa fie cu greu distinse pe suprafata frunzei si a plantei.

Femela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor.O femela poate sa depuna in jur de 100 de oua.Dupa 3-5 zile de dezvoltare embrionara apar larvele,care timp de 8-10 zile de viata pe suprafata frunzei naparlesc de patru ori.Larvele patrund in sol la adancimea de 15 cm,unde inca peste 4-5 zile se transforma in insect adulte aripate.Dezvoltarea unei generatii dureaza 15-20 de zile.

Combaterea chimica a tripsului tutunului se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0,04 % (4,0 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,075 % (600 l apa).

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).

Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere.Este o specie migratoare.

Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor,se hranesc prin sugerea sevei plantelor.Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii.Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis.Antenele sunt negre.Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor.Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4 pete laterale.Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre.Corniculele sunt brune, coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.

Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Confidor Energy in concentratie de 0,075 % (600 l apa), Fastac in cantitate de 0,2 l/ha, Karate Zeon in cantitate de 0,2 l/ha in 600 l apa.

Descrierea si combaterea la omida capsulelor (Chloridea armigera)

Este o insecta deosebit de periculoasa, larvele sunt mari 15-18 cm, sunt polifage consuma o varietate mare de specii de plante din flora spontana si din cea cultivata.Larvele au culoare variabila, de la verde galbui la brun inchis, prezinta dorsal o dunga longitudinala si doua dungi laterale mai inchise la culoare. 

Omida capsulelor ierneaza sub forma de ninfa in sol la adancimea de 7-25 cm.Larvele ataca mai ales in luna mai si produc pagube importante.Larvele tinere de varsta I si II se dezvolta pe aparatul foliar, iar incepand cu varsta a III-a ele patrund in interiorul fructelor, preferand semintele si lasandu-si excrementele in fruct, tratamentele de combatere devenind practic ineficiente.

Combaterea chimica se poate realiza cu insecticide cum ar fi: Fastac 10 EC in cantitate de 0,2 l/ha, Karate Zeon in cantitate de 0,2 l/ha in 600 l apa.

Commentarii

  • default_avatar_img
    balan alex - 2014 01 21 12:01

    Mde unde pot cumpara seminte de tutun

    Raspundeti
    • default_avatar_img
      Ham Tibor - 2014 01 21 19:20

      Dupa reglementarea romaneasca dupa cum stiu se poate cultiva momentan doar pe baza unei contracte incheiate cu firme care au colectare. Samanta de tutun nu se comercializeaza.

      Raspundeti

      Spuneti parerea dumneavoastra despre acest produs:


      Pentru a va exprima parerea trebuie sa va inregistrati sau sa va logati daca aveti deja un cont.