Eggplants culture
Vinetele se pot cultiva în spații protejate (sere și solarii) sau în câmp liber.
I. Cultivarea vinetelor în spații protejate (sere)
Pregătirea terenului începe toamna cu defrișarea culturii anterioare, îndepărtarea resturilor vegetale după care se administrează 50-80 t/ha gunoi de grajd bine descompus cu cel puțin 3 luni înainte de plantare.Se mai administrează 200-400 kg/ha superfosfat concentrate, 200-400 kg/ha sulfat de potasiu, 150-300 kg/ha sulfat de magneziu.
Producerea răsadurilor se face în sere înmulțitor. Semănatul începe în jur de 20 octombrie și se eșalonează în funcție de data stabilită pentru plantare. Norma de sămânță este de 0,6-0,7 kg/ha de cultură.
Repicatul se face în cuburi nutritive de 10x10x10 cm sau ghivece din material plastic cu dimensiunea de 10-22 cm. Rasadurile sunt bune de plantat cand 80 % au format primul boboc la 70-80 de zile.
Plantele au o creștere viguroasă și sunt pretențioase la lumină, de aceea se plantează în rânduri de 3 pe travee, dispuse la 0,5-1,10-0,5 m, pe rând la 0,45 m, densitatea de plante pe hectar este de 21 de mii.
Lucrările de îngrijire constă în umplerea golurilor, prășitul pe rând și pe intervalul dintre rânduri.
Irigarea la început se face des cu norme de apă mai redusă, după care odată cu creșterea plantelor normele de udare cresc. O medotă des folosită este udarea prin picurare. Temperatura apei de udat nu trebuie să scadă sub 20-22 grade Celsius, iar umiditatea relativă a aerului trebuie menținută între 60-80%.
În timpul perioadei de vegetație pot apărea diferite boli și dăunători care sunt combătute prin tratamente fitosanitare. Acestea pot fi preventive sau curative. Aceste boli și dăunători pot apărea atât în câmp cât și în spații protejate.
III. Decrierea și combaterea bolilor la cultura de vinete
Amintim câteva boli care pot să apară la cultura de vinete.
Putrezirea umedă a fructelor (mana) (Phytophthora parasitica)
Siptomele apar pe fructele apropiate de sol, apar pete brune netede, cu zone concentrice. Fructele atacate se înmoaie și cad.
Prevenirea apariției bolii se realizează prin rotația culturii, igiena culturală, și tratamente fitosanitare cu fungicide cum ar fi: Dithane M-45 în concentrație de 0,2 %(2,0 kg/ha) (20 g în 10 l apă).
Ofilirea (verticilioza) (Verticillium dahliae)
Verticillium este o boală vasculară (trachemicoza ) frecventă în culturile din sere și solarii afectând și plantele ornamentale.La toate plantele atacate, în secțiune prin tulpini în petioli frunzele și pedunculul fructelor se observă o culoare brun-deschisă a vaselor conducătoare unde este instalat miceliul ciupercii, care opturează deschiderea vaselor, provocând astfel ofilirea.
Frunzele au zone mari de îngălbenire care cuprind mezofilul iar nervurile rămân verzi. Frunzele se ofilesc se răsucesc și cad.
În combaterea verticiliozei se utilizează Topsin 70 WDG în concentrație de 0,05-0,10% (0,5 l/plantă) (10 g în 10 l apă pe 100 mp), Topsin 500 SC în cantitate de 100 ml în 140 l apă.Acestea se utilizează după o săptămână de la plantare și la primele semene de boală.
Fusarioza la vinete (Fusarium oxysporum)
Apare în sere și solarii, dar poate să apară și în câmp în anii cu precipitații abundente. Combaterea fusariozei se realizează cu fungicide specifice, dacă nu sunt luate măsuri în timp util cultura poate fi afectată în 40-50 %.
Plantele atacate se ofilesc (vestejesc) treptat.Ofilirea apare în momentul când plantele înfloresc sau fructifică. Fructele atacate rămân mici, se coc devreme, iar semințele din interiorul fructelor sunt brune sau galbene.
Dacă ofilirea apare brusc (la temeraturi ridicate) plantele pier rapid, se usucă. Vasele lemnoase din interiorul tulpinii se brunifică.
Apariția bolii este favorizată de temperaturi ridicate 27-28°C, umiditatea mare a solului și un pH de 5-5,6 (ușor acid).La apariția bolii mai contribuie și eventualele leziuni (vătămări) ale plantei ce apar fie în timpul repicatului fie datorită diverșilor dăunători din sol (nematozi, coropișnițe etc.).
Pentru a preveni apariția bolii se încearcă cultivarea plantelor rezistente la fusarium, se respectă rotația culturilor, se dezinfectează solul în prealabil, plantele ofilite complect (care nu își mai revin seara) se înlătura din cultură, resturile vegetale se distrug.
Combaterea fusariozei pe cale chimică se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Topsin 500 SC în cantitate de 100 ml în 140 l apă sau Topsin M 70 în concentrație de 0,05-0,1 % (10 g în 10-20 l apă).
II. Cultivarea vinetelor în câmp liber
Pentru cultura vinetelor bune premergaăoare sunt: mazărea fasolea, cucurbitaceele, rădăcinoasele etc.
Pregătirea terenului începe toamna cu administrareă a 40-50 tone gunoi de grajd, 300 kg superfosfat și 150 kg/ha sare potasică.Se face o arătură adâncă la 30-32 cm.
Primăvara terenul se fertilizează cu 100 kg/ha azotat de amoniu și se poate erbicida preemergent cu Dual Gold 960 EC în cantitate de 1,2 l/ha sau cu Stomp 330 EC în cantitate de 5l/ha.Dual Gold 960 EC are efect asupra buruienilor monocotiledonate (anuale din semințe) și buruieni dicotiledonate. Stomp 330 EC are efect asupra buruienilor monocotiledonate și parțial dicotiledonate.Atât Dual Gold cât și Stomp sunt produse care se încorporează în sol.
Terenul se modelează în straturi înălțate cu lățimea de coronament de 104 cm. Cultura de vinete se poate realiza numai prin răsad. Răsadurile se produc în sere înmulțitor, solarii încălzite sau răsadnițe calde. Pentru a produce necesarul de plante la un hectar trebuie să avem în jur de 150-200 m2 de răsadnițe sau înmulțitoare.
Norma de sămânță necesară la un hectar este de 0,8-1,0 kg, semănatul se realizează în intervalul 25 februarie și 5 martie.
Semănatul se face în lădițe sau strat nutritiv, în rânduri la 5 cm, pe rând la 1-2 cm, la adâcimea de 1,5-2,0 cm.Repicatul se face în cuburi nutritive cu latura de 5 sau 7 cm.
Plantarea are loc numai când temperatura solului, pe adâncimea de 10-15 cm, este de minimum 14 grade Celsius, între 5 și 15 mai în zonele din sudul țării.
Pe terenul modelat se plantează 2 rânduri la 80 cm, iar pe rând la 40-45 cm, densitatea de plante pe hectar este de 30 de mii de plante. Plantarea se realizează manual.
Se aplică 2-3 fertilizări faziale cu îngrășăminte foliare, prima fertilizare se realizează la 15-20 zile de la plantare, a doua fertilizare la 10-15 zile după prima.
Și în câmp pot apărea diferite boli cum ar fi: putrezirea umedă a fructelor, ofilirea (verticilioza), fusarioza. Acestea sunt combătute cu ajutorul fungicidelor amintite la bolile vinetelor în spații protejate.
Recoltarea fructelor se face la maturitate de consum, când au culoarea specifică soiului și sunt elastice la apăsare.
III. Descrierea și combaterea dăunătorilor la cultura de vinete
Descrierea și combaterea Gândacului de Colorado
Femela depune ouăle în grupuri de 20-80 de bucăți, așezate pe partea inferioară a frunzelor plantelor gazdă, unde sunt suficient de ferite de ploaie și razele soarelui. În total o femelă depune din mai până în august până la 800 de ouă.
Larvele părăsesc plantele, pătrund în sol și se transformă în pupe. În acest stadiu vor petrece între 12 și 20 de zile urmând să devină adulții din prima generație.
Prima generație se dezvoltă în maxim 35 de zile, adulții apărând în a doua jumătate a lunii iunie.
Datorită apariției eșalonate a adulților, generațiile se suprapun.
Combaterea chimică a gândacului de Colorado se realizează prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actara 25 WG în concentrație de 0,06 kg/ha (1,5 g în 20 l apă), Calypso 480 SC în concentrație de 0,08 l/ha (10 ml în 50 l apă), Decis Mega 50 EW în cantitate de 2 ml la 6,5 l apă, Karate Zeon în concentrație de 0,02 % (2 ml în 10 litri apă), Laser 240 SC în concentrație de 0,1 l/ha (20 ml în 50 l apă), Mospilan 20 SG în cantitate de 0,1 kg/ha.
Descrierea și combaterea musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum)
Adulții și larvele atacă prin înțepare și sugerea frunzelor și uneori a lăstarilor. La o infestare puternică pagubele se datorează debilitării și chiar uscării frunzelor și lăstarilor.
Culoarea corpului este alb-gălbuie și este acoperit cu o secreție albă de consistentă ceroasă. Aripile sunt albe și când sunt deschise au o anvergură de până la 5 mm.
Femela depune primele ouă (la doar câteva zile de la apariție) pe partea inferioară a frunzelor, grupate inelar. O femelă depune până la 100- 500 de ouă. Incubația ouălor durează între 10-14 zile, la o temperatură constantă de 20-23 grade Celsius.
Din ouă apar larvele gălbui ovale, cu ochii roșii, care se transformă în pupariu, după 10 zile. În stadiul de pupariu insecta trăiește 12 zile, după care apare musculița adultă, și ciclul se reia.
Combaterea musculiței de seră se poate realiza cu insecticide, prin stopiri cu substanțe cum ar fi: Actara 25 WG în concentrație de 0,02 % , Confidor Energy în concentrație de 0,13 % ( 1,3 L/ha), Nuprid Al 200 Sc în concentrație de 0,075 % (0,75 l/ha) (4 ml în 6 l apă), Decis Mega 50 EW în concentrație de 0,025% (0,25 l/ha).
Descrierea și combaterea la păianjenul roșu comun (acarian) (Tetranycus urticae)
Acarianul roșu comun iernează în stadiu de adult sub resturile vegetale. Acarienii colonizează partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin apariția unor pete de culorare gălbui care corespund înțepăturilor făcute de păianjen. La un atac puternic frunzele atacate se usucaă și cad.
Combaterea chimică se realizează cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % EC în concentrație de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC în concentrație de 0,075 % (10 ml în 13 l/apă), Omite 570 EW în concentrație de 0,1 % (10 ml în 10 l/apă), Nissorun 10 WP în concentrație de 0,04 % (5,0 g în 12 l/apă).
Descrierea și combaterea acarianului lat (Polyphagotarsonemus latus)
Acarianul lat trăiește mai ales în spații protejate, atacând culturile de tomate, vinete, ardei, precum și cele de plante ornamentale (gerbera, begonia, crizanteme, etc.) Sunt păjanjeni foarte mici care nu se văd cu ochiul liber doar cu ajutorul unei lupe sau cu microscopul.
Se înmulțește tot timpul anului, în condiții optime prezintă 18-20 generații pe an.
Simptomul caracteristic al atacului este depigmentarea, brunificarea și suberificarea țesuturilor, este mai evidentă la fructe și frunze.
Adulții și larvele atacă prin înțepare și sugere, colonizând diferite organe ale plantelor (lăstari, boboci florali, fructe) și îndeosebi frunzele. În urma atacului plantele rămân mici, pipernicite și, cu timpul, se usucă.
Combaterea chimică a acarianului lat se realizează prin tratamente cu acaricide cum ar fi: Omite 570 EW în concentrație de 0,1 %, Vertimec 1,8 % EC în concentrație de 0,1 % (1,0 l/ha).
Leave a Reply Cancel Reply