Pea culture
Tulpinile verzi sunt utilizate ca și furaj pentru animale sau poate fi folosit ca îngrăsământ verde care îmbogățește solul în azot.
Mazărea este o plantă anuală, erbacee având un sistem radicular puternic dar puțin dezvoltat.Rădăcina principaă pătrunde în sol până la 100 cm, însă marea masă a rădăcinilor se găsește la 30-40 cm și sunt prevăzute cu nodozități.
Fructul este o păstaie dehiscentă are o lungime de 3-12 cm, de formă dreaptă sau ușor curbată în funcție de soi.În interiorul păstăilor se găsesc 6-12 semințe care sunt netede sau zbârcite ,de dimensiuni si forme variate în funcție de soi.Semințele verzi ajung la greutatea maximă la 21-30 de zile de la înflorit, după care scad în greutate și își pierd gustul dulce prin transformarea glucidelor în amidon.
La maturitate fiziologică păstaia se usucă, iar boabele se întăresc, au tegumentul neted sau zbârcit în funcție de convarietate și culoarea galbenă sau verde de diferite nuanțe.
I. Relații cu factori de mediu
Mazărea este puțin pretențioasă față de caldură, fapt ce permite însămânțarea ei primăvara devreme sau în ferestrele iernii. Temperatura minimă de germinație este de 1-2 grade Celsius, pentru cultivarele cu bob neted și 4-5 grade Celsius pentru cele cu bobul zbârcit.
La aceste valori ale temperaturii, răsărirea are loc în 10-12 zile de la semănat.Plantele abia răsărite suportă temperaturi de -6..-8 grade Celsius în cazul culturilor cu bob neted și de -2..-3 grade Celsius la cele cu bobul zbârcit.
Temperatura optimă de creștere și dezvoltare este de 15-18 grade Celsius, iar nivelul temperaturii maxime de 24 grade Celsius.Temperaturi ridicate de 25-30 grade Celsius în perioada de fructificare reduc procentul de legare a păstăilor și grăbesc maturarea boabelor.
Față de lumină mazărea are cerințe moderate, dând însă producții scăzute pe terenurile umbrite.
Cerințele față de umiditate sunt moderate (65-70 % din capacitatea de câmp), până la înflorire (75-80 % din capacitatea de câmp în perioada de înflorire-fructificare).Secetă din sol și aer reduce procentul de legare a păstăilor, boabele rămân mici, grăbindu-se maturarea fiziologică.
Cerințele față de sol sunt asemănătoare cu cele ale fasolei, solicitând o reacție neutră, ușor alcalină.
II. Tehnologia de cultură
Mazărea se cultivă în mare parte în ogor propriu dar în anumite zone se practică și cultură de toamnă.Terenul destinat culturii de mazăre trebuie să fie bogat în elemente nutritive, permeabil, afânat și cu o bună capacitate de reținere a apei, se evită cultivarea pe terenurile umede, grele, reci și aride.
Cultura timpurie de mazăre
Premergătoare bune pentru cultura de mazăre sunt culturile de: tomate, cartof, castraveți care părăsesc terenul devreme și-l lasă curat de buruieni.După mazăre în culturile succesive se pot cultiva legume vărzoase de toamnă, ridichi de iarnă, spanac.
Pregătirea terenului se face încă din toamnă cu fertilizarea de bază cu 30-40 kg s.a./ha P2O5 si 60-70 kg s.a./ha K2O,care se încorporează prin efectuarea unei arături la adâncimea de 28-32 cm.Primăvara la pregătirea patului germinativ se administrează 40-60 kg s.a. azot.
Semănatul se face mecanizat, cand în sol se realizează temperatura de 4-5 grade Celsius iar adâncimea de semănat este de 4-5 cm.
Epocă optimă de semănat depinde de destinația producției, pentru consum curent sau industrializare, fiind cuprinsă între 25 februarie- 10 aprilie.Pentru eșalonarea recoltei în vedererea consumului proaspăt sau a aprovizionării fabricilor de conserve, se recomandă însămânțarea aceluiași soi, în 2-3 epoci la distant de 10-14 zile.
În cazul semănatului din toamnă, epoca de semănat este între 20-30 septembrie iar cantitatea de sămânța utilizată la hectar este de 180-220 kg, se asigură o desime de 1300-1500 de mii de plante la hectar. Semănarea se face în rânduri echidistante, sau în benzi cu distant între rânduri de 12,5-15 cm, realizându-se o densitate de 1-1,2 milioane plante pe hectar.
Lucrările de întreținere constă din: aplicare a 2-3 udări prin aspersiune cu norme de 250 m3/ha în fazele critice (după răsărire, înainte de înflorit, în faza de legare a boabelor).
Pentru menținerea curată a culturilor se pot utiliza erbicide postemergente cum ar fi: Butoxone M 40 în cantitate de 2,0-2,5 l/ha împotriva buruienilor dicotiledonate anuale (buruieni în faza de 2-4 frunze) și dicotiledonate perene (buruienile sunt mai mari de 10 cm). Butoxone M 40 se aplică când mazărea are 10-12 cm înălțime.
Leopard 5 EC se utilizează împotriva costreiului din ziromi în cantitate de 1,5-1,75 l/ha (în funcție de gradul de infestare și înălțimea plantelor de costrei din rizomi la tratament), împotriva buruienilor monocotiledonate anuale se utilizează cantitatea de 0,7 l/ha cand buruienile monocotiledonate au 2-4 frunze.
Agil 100 EC se utilizează împotriva buruienilor monocotiledonate anuale (Setaria, Mohor), în cantitate de 0,8 l/ha iar împotriva costreiului din rizomi se utilizează cantitatea de 1,0-1,5 l/ha.
Recoltarea începe când 70 % din păstăi au ajuns la dezvoltarea normală iar boabele sunt la maturitatea de consum.Pe suprafețe mici recoltarea are loc manual, eșalonat, când boabele sunt dulci, în 3-4 etape la 2-3 zile iar pe suprafețe mari recoltarea se face mecanizat iar producția se batozează imediat.
Cultura de toamnă
Reușeste în zonele colinare, unde în lunile iulie și august, când plantele înfloresc, temperaturile nu depășesc 22-25 grade Celsius si pe terenurile cu posibilități de irigare. Este o cultură succesivă după legume verdețuri, cartofi timpurii, cereal păioase.
Terenul se pregătește ca pentru culturile succesive, cu aplicarea, dacă este cazul a irigării de aprovizionare cu o normă de 200-250 m3 de apă pe hectar.
Semănatul are loc cel mai târziu până la 20-25 iulie, iar culturile se îngrijesc ca și cele timpurii.
Recoltarea are loc în a doua jumătate a lunii septembrie.
Mazărea este extrem de perisabilă, păstăile și boabele verzi nu se pot păstra mai mult de 24-36 de ore în grămezi sau straturi mari.Întârzierea procesului de prelucrare duce la încingerea boabelor, pierderi de greutate și alterarea păstăilor.
III. Descrierea și combaterea bolilor la cultura de mazăre
Descrierea și combaterea manei (Perenospora pisi)
Mana mazării se produce după o perioadă mai lungă cu nopți reci și umiditate ridicată. Boala se manifestă pe frunze, tulpini, păstăi și semințe.Simptomele apar pe frunze, începând cu cele de la bază, apar pete gălbui, de formă neregulată, cu prezența unui puf cenușiu pe fața inferioară, format din conidioforii și conidiile ciupercii.Țesurile afectate se necrozează, frunzele se usucă.Pete asemănătoare apar și pe păstăi, miceliul pătrunzând până la semințe.
Atacul conduce la avortarea florilor sau la infectarea semințelor, în funcție de momentul producerii acestuia.Prezența apei pe frunze și umiditatea ridicată a aerului sunt factori care favorizează extinderea atacului.
Prevenirea apariției manei se poate realiza prin: rotația de 3-4 ani a culturilor, arătura adâncă pentru a îngropa resturile vegetale, cultivarea de soiuri și hibrizi rezistenți.
Combaterea pe cale chimică se face în timpul vegetației cu fungicide cum ar fi: Dithane M-45 în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l apă), Dithane Neotec 75 WG în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l apă).
Descrierea și combaterea făinării (Erysiphe polygoni)
Făinarea se manifestă pe toate organele plantelor, prin apariția pe suprafață acestora a unui strat făinos, foarte fin, de culoare albă.Ulterior, acest strat devine mai dens, se închide la culoare, devine cenușiu, iar țesuturile afectate se brunifică treptat, determinând deformări ale organelor cuprinse de boală.Patogenul se transmite prin sămânță.
Prevenirea apariției făinării se poate realiza prin: rotația culturilor, folosirea de sămânță sănătoasă, cultivarea de soiuri și hibrizi rezistenți.
Combaterea pe cale chimică se realizează în timpul vegetației cu fungicide cum ar fi: Tilt 250 EC în cantitate de 0,3 l/ha (4 ml în 20 l apă), Topsin M 70 în cantitate de 1,0 kg/ha ( 10 g în 10 l apă), Thiovit Jet în concentrație de 0,4 % (4,0 kg/ha), Kumulus DF în concentrație de 0,4 % (4,o kg/ha).
Descrierea și combaterea antracnozei (Mycosphaerella pinodes)
Prevenirea apariției antracnozei se poate realiza prin: rotația culturilor, strângerea resturilor vegetale pentru insilozare, arătura adâncă, folosirea de sămânță sănătoasă.
Combaterea pe cale chimică se realizează prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Dithane M-45 în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l apă), Dithane Neotec 75 WG în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l apă), Topsin M 70 în concentrație de 0,1% (10 g în 10 l apă).
Descrierea și combaterea putregaiului alb la măzăre (Sclerotinia sclerotiorum)
Atacul apare pe toate organele aeriene, pe frunze, tulpini și păstăi.Pe tulpini apar pete neregulate, moi și umede, care se extind pe ramificații și pe frunze.La suprafața țesuturilor afectate se dezvoltă rapid miceliul ciupercii.Ulterior, acestea se usucă și devin albicioase.
Pe păstăi se formează, leziuni umede și moi care confluează și determină distrugerea acestora.La suprafața organelor acoperite de miceliu apar numeroși scleroți de formă neregulată, la început de culoare alb-cenușie, apoi neagră, de 1-10 mm.
Prevenirea apariției putregaiului alb se realizează prin: evitarea cultivării mazării pe solurile grele și umede, rotația culturilor, strângerea resturilor vegetale pentru însilozare, arătura adâncă, folosirea de sămânță sănătoasă.
Combaterea chimică se poate realiza prin tratamente în vegetație cu fungicide cum ar fi: Teldor 500 SC în concentrație de 0,08% (0,8 l/ha), Rovral 500 SC în concentrație de 0,1 % (10 ml în 10 l apă).
Descrierea și combaterea putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea)
Putregaiul cenușiu se manifestă pe limbul frunzelor apar pete circulare, la început de culoare galbenă, apoi brună, zonate concentric. Pe păstăi atacul se manifestă printr-un putregai umed care începe, de regulă, de la vârful acestora. Când atacul apare pe tulpini, acestea se ofilesc deasupra zonei afectate. În toate cazurile, la suprafața țesuturilor bolnave apare un puf cenușiu format din conidioforii și conidiile ciupercii.
Prevenirea apariției putregaiului cenușiu se realizează prin: evitarea cultivării mazării pe solurile grele și umede, rotația culturilor, strângerea resturilor vegetale pentru însilozare, arătura adâncă, folosirea de sămânță sănătoasă.
Combaterea chimică se poate realiza prin tratamente în vegetație cu fungicide cum ar fi: Teldor 500 SC în concentrație de 0,08% (0,8 l/ha), Rovral 500 SC în concentrație de 0,1 % (10 ml în 10 l apă).
Descrierea și combaterea fuzariozei la mazăre (Fusarium oxysporum)
Fuzarioza se manifestă la început, prin ofiliri ale frunzelor de la baza plantei, ofilire ce progresează ulterior și se extinde asupra plantei în întregime.În final, plantele se usucă datorită specificului patogenului de a se dezvolta în interiorul vaselor conducătoare ale tulpinii, ceea ce conduce la micșorarea lumenului acestora, până la obturarea lor completă.Plantele atacate cad la pământ, din loc în loc, pe suprafața tulpinii, formându-se mansoane de pâslă miceliană albicioasă.
Prevenirea apariției fuzariozei se realizează prin: rotația culturilor, evitarea cultivării pe terenuri care rețin apa, arătura adâncă pentru o mai bună drenare a terenului.
Combaterea chimică se realizează prin tratamente cu Topsin M 70 în concentrație de 0,1 % ( 10 g în 10 l apă) (0,5 l apă la fiecare plantă).
IV.Descrierea și combaterea dăunătorilor din cultura de mazăre
Descrierea și combaterea la tripsul mazării (Kakothrips robustus)
Tripsul mazării prezintă o generație pe an și iernează în stadiul de larvă, în sol. Adulții apar la sfârșitul lunii mai, ceea ce corespunde fenologic cu formarea păstăii la soiurile timpurii de măzare.
Dăunătorul atacă diferite leguminoase cultivate și spontane cele mai mari pagube producându-le culturilor de mazăre.
Adulții și larvele atacă prin înțepare și sugere, mai ales, mugurii vegetativi și florali, florile, frunzele și păstăile tinere.Mugurii atacați se ofilesc și cad, lăstarii stagnează în creștere, frunzele se ofilesc, prezentând un aspect pătat, florile se deformează, se brunifică și, în final, pier.Păstăile rămân mici, deformate, cu pete argintii la început, apoi brune-lucioase.
Prevenirea apariției tripsului mazării se realizează prin: rotația culturilor, întreținerea culturilor în cele mai bune condiții prin distrugerea plantelor spontane, adunarea și distrugerea prin ardere a tuturor resturilor vegetale după recoltare.
Momentan nu există produse omologate pentru tripsul mazării dar se pot utiliza substanțele care combat tripsul tutunului sau tripsul Californian.
Substanțe care se pot utiliza sunt: Actara 25 WG în concentrație de 0,02% (1,5 g în 7,5 l apă), Confidor Energy în concentrație de 0,08% (0,8 l/ha), Karate Zeon în concentrație de 0,02% (2 ml în 10 l apă), Laser 240 SC în concentrație de 0,05 %, Mospilan 20 SG în concentrație de 0,04% (1,5 g in 3,7 l apă).
Descrierea și combaterea la păduchele verde al mazării (Acyrthosiphon pisum)
Păduchele verde atacă mazărea, fasolea, soia, bobul, lintea, lucernă, etc. Păgubele cele mai importante sunt produse la mazăre și lucernă.
Dăunătorul atacă prin înțepare, sugând sucul celular, atât din frunze, cât și din tulpini tinere, flori și păstăi.Plantele tinere afectate stagnează în creștere și dezvoltare, frunzele cad, florile avortează, scade numărul de păstăi, iar cele care se formează au un număr mic de boabe, acestea fiind mici, cu valoare biologica scăzută.
Secrețiile insectei, așa numita “rouă de miere” sunt dulci și favorizează formarea fumaginei (o pâslă cenușie-negricioasă) pe toate organele plantei.Păduchele verde este un vector important al unor viroze care pot produce pagube importante.
Prevenirea apariției păduchelui verde se poate realiza prin: practicarea unui așolament care să permită rotația culturilor la 3-4 ani, amplasarea culturilor la distanță de leguminoasele perene care constituie surse de infestare cu dăunători, distrugerea plantelor spontane, adunarea și distrugerea prin ardere a resturilor vegetale după recoltare.
Combaterea chimică se poate realiza prin: Actara 25 WG în concentrație de 0,02% (1,5 g în 7,5 l apă), Confidor Energy în concentrație de 0,08% (0,8 l/ha), Karate Zeon în concentrație de 0,02% (2 ml în 10 l apă), Mospilan 20 SG în concentrație de 0,04% (1,5 g în 3,7 l apă), Faster 10 CE în concentrație de 0,03% (2 ml în 10 l apă), Decis Mega în concentrație de 0,02% (2 ml în 10 l apă).
Descrierea și combaterea la gărgărița mazării (Bruchus pisorum)
Adultul iernează în locurile de depozitare (poduri, magazii, depozite), sub dușumele sau în crăpăturile pereților dar și în alte locuri adăpostite din liziera pădurilor (sub resturi vegetale, în crăpăturile solului, sub scoarța copacilor etc.). Gărgărița mazării are o singură generație pe an.
Femela depune ouăle în floarea de mazăre, larvele se hrănesc din păstaia tânără și pătrund în interiorul boabelor.Aici cresc odată cu ele și se hrănesc din conținutul lor.
Ca urmare a atacului, procentul de germinare scade foarte mult, boabele atacate fiind improprii pentru consum.Adulții se hrănesc cu polenul florilor și, parțial, cu petale și lăstari. Pagubele cauzate de adulți nu prezintă importanță economică.
Prevenirea apariției gărgăriței se poate realiza prin: rotația culturilor la 3-4 ani, distrugerea plantelor spontane, adunarea și distrugerea prin ardere a resturilor vegetale după recoltare, utilizarea de semințe sănătoase.
În timpul perioadei de vegetație se fac stropiri cu Actara 25 WG în concentrație de 0,08-0,1 kg/ha.
În timpul depozitării se poate utiliza Reldan 40 EC în cantitate de 0,7-1,2 l apă pentru 1000 kg cereale boabe.
O altă substanță care se poate utiliza este Actellic 50 EC se utilizează în concentrație de 1% (10 ml la 1 l apă).
Descrierea și combaterea la molia mazării (Plusia gamma)
Larvele atacă bobocii florali și limbul frunzelor, lăsând intacte numai nervurile. Pagube mari sunt cauzate soiurilor semitardive și tardive.
Prevenirea apariției moliei mazării se poate realiza prin: strângerea și distrugerea resturilor vegetale, rotația culturilor, cultivarea de soiuri și hibrizi rezistenți.
Momentan nu există substanțe chimice omologate pentru molia mazării.
Leave a Reply Cancel Reply