Call Center: 0261-862.226
Seminte de legume
Folii
Substraturi de productie
Irigatii
Plase
Ghivece și alveole
Utilaje, scule și unelte
Îngrășăminte
Accesorii gradina
Produse fitofarmaceutice
Gazon, Flori și Plante furajere
Piscine si accesorii
Pătrunjel de rădăcină
Rădăcinile conțin vitamine (C, A, B1 ,B2), săruri minerale (Ca, Fe, Mg), lipide, protide, glucide și substanțe volatile care îi dau o aromă specifică.
Pătrunjelul se poate utiliza ca plantă medicinală ca tonic digestiv, în tratarea bolilor de rinichi, de inimă, de ficat, a anemiilor etc.
În țara noastră se cultivă un singur soi de pătrunjel tardiv, cu o perioadă de vegetație de 145-150 de zile, acestea sunt destinate consumului în timpul verii și păstrării acestora peste iarnă.
I. Cultura pătrunjelului în câmp
Cultura de pătrunjel se înființează în câmp, și este foarte asemănătoare cu cea a culturii timpurii de morcov, cu anumite particularități.
1 Review(uri)
1 Review(uri)
Pentru eliminarea buruienilor se pot utiliza tratamente cu erbicide cum ar fi: Dual Gold 960 EC în cantitate de 0,8-1,0 l/ha împotriva buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate anuale, Stomp 330 EC în cantitate de 5,0 l/ha împotriva buruienilor monocotiledonate și unele dicotiledonate anuale. Aceste erbicide se folosesc preemergent prin încorporare în sol, și au efect numai în prezența apei (a precipitațiilor).
Semănatul are loc din toamnă sau primăvară, dar ceva mai devreme decât la morcov. Se fac brazde de 104 cm sau în teren nemodelat, în benzi la adâncimea de 1,5-2,0 cm. Pe suprafețe mici se seamănă manual în benzi de câte 4 rânduri, la distanțe de 50 cm între benzi și 25 cm între rânduri. Norma de sămânță utilizată la hectar este de 4,5-5,0 kg.
Semințele de pătrunjel germinează greu, 25-30 de zile, este recomandat ca înainte de semănat să fie umectate timp de 24 ore în apă caldă de 30-35 grade Celsius, astfel se poate reduce timpul de răsărire la jumătate.
Lucrările de îngrijire constă în: răritul plantelor, prima dată se face în faza de 3-4 frunze în rozetă la distanța de 4-6 cm, iar la al doilea rărit plantele se lasă la distanțe de 8-10 cm.
Irigarea se face numai în verile secetoase și mai ales în a doua parte a perioadei de vegetație.
În timpul verii consumul în stare proaspătă a rădăcinii poate să înceapă când rădăcinile au diametru de circa 1,5 cm la colet.
Recoltarea se realizează prin smulgere, se curăță rădăcinile de pământ se leagă în legături și se valorifică împreună cu frunzele.
Pentru păstrarea în timpul iernii, frunzele sunt cosite, se pot valorifica în legături sau snopi, iar recoltarea rădăcinilor se poate face semimecanizat, mecanizat sau manual.
Rădăcinile sunt sortate, cele necorespunzătoare pentru păstrare se folosesc pentru forțat în răsadnițe, pentru obținerea de frunze proaspete în timpul iernii.
Depozitarea și păstrarea rădăcinilor pentru consumul în timpul iernii se realizează în aceleași spații și condiții ca și la morcov.
În cultura pătrunjelului pot apărea diferite boli cum ar fi: putregaiul moale (umed), făinărea, putregaiul alb, septorioza. Acestea pot fi tratate cu ajutorul fungicidelor.
II. Cultura forțată și protejată a pătrunjelului
Se poate realiza în două moduri: prin semănat direct sau prin plantarea rădăcinilor.
Cultura prin semănat direct
Pentru înființarea culturii epoca optimă de semănat pentru obținerea frunzelor este prima decadă a lunii august. Distanța de semănat este de 15-20 cm utilizând o normă de sămânță de 2-3 g/m2,20-30 kg pe hectar.
Pregătirea spațiilor constă în: afânarea și mărunțirea solului, în răsadnițe este necesară introducerea substratului de cultură, sau completarea acestuia până la grosimea de 25-30 cm.
Este recomandat erbicidarea înainte de semănat pentru a nu fi necesare lucrări de combatere a buruienilor. Pentru eliminarea buruienilor se pot utiliza tratamente cu erbicide cum ar fi: Dual Gold 960 EC în cantitate de 0,8-1,0 l/ha împotriva buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate anuale, Stomp 330 EC în cantitate de 5,0 l/ha împotriva buruienilor monocotiledonate și unele dicotiledonate anuale. Aceste erbicide se folosesc preemergent prin încorporare în sol,și au efect numai în prezența apei.
Pentru a asigura în mod egal răsărirea se fac udări cu o cantitate optimă de apă, lucrarea se repetă la intervale scurte de timp. Pentru a ajuta plantele în răsărire, se acoperă semănătură cu o folie de polietilenă, în vederea mențineri umidității în stratul superficial.După răsărire plantele se răresc la distanța de circa 5 cm.
Menținerea culturii curăță de buruieni și afânarea superficială a solului se face prin prășiri ușoare, între rândurile de plante.
Irigarea culturii se face ori de câte ori este necesar, pentru a menține nivelul de apă cât mai constant.
În vederea obținerii de producții mai mari se fac 3-4 fertilizări faziale cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu și 2-3 fertilizări cu 75-105 kg/ha sulfat de potasiu.
Cultura pătrunjelului se poate asocia cu o cultură de bază, în acest caz pregătirea terenului și lucrările aferente se fac predominant pentru cultura de bază.
Bolile și dăunătorii care pot apărea sunt aceleași, descrise la cultura în câmp liber.
Cultura prin rădăcini
Cultura este înființată folosind fie rădăcini căzute la sortarea celor destinate consumului, fie rădăcini normale produse special pentru forțare.Sunt utilizate rădăcini cu diametru de 6-8 mm și cu o lungime de 15-20 cm.
Plantarea se face în luna septembrie-octombrie, distanța între rânduri este de 15-20 cm și 5-6 cm între rădăcini pe rand.Plantarea se face direct în solul solarului sau a serei, sau în substrat cu textura ușoară. Rădăcinile se îngroapă până la nivelul superior al coletului.Norma de rădăcini este de 5-6 kg/m2.
Lucrările de îngrijire care trebuie aplicate culturii sunt: afânarea superficială a solului printre rânduri, irigarea ori de câte ori este nevoie, cu norme moderate de apă, se fac fertilizări faziale cu îngrășăminte pe bază de azot și de potasiu, înainte de prima recoltare și între recoltări.
Produsele fitofarmaceutice trebuie utilizate cu mare grijă deoarece frunzele de pătrunjel se consumă de multe ori în stare crudă, de aceea trebuie sa fie lipsite de reziduuri de pesticide.
Pentru a evita aparția bolilor se încearcă menținerea temperaturii între 10-15 grade Celsius. De asemenea trebuie menținută umiditate ridicată și constantă în stratul superficial al solului între 75-80 % din capacitatea de câmp, iar umiditatea relativă a aerului să fie de 80-85 %, pentru a preveni deshidratarea frunzelor și a atacului de făinare.
Recoltarea frunzelor se face eșalonat,mai întâi sunt tăiate frunzele mari, din exteriorul rozetei, lăsându-se intacte frunzele mici din centrul rozetei.
Culturile semănate în prima decadă a lunii august, recoltarea începe la jumătatea lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie, și se poate continua până la sfârșitul lunii decembrie, în sere această perioadă se poate prelungi până în martie.
La culturile înființate prin plantarea rădăcinilor, recoltarea are loc după 30-45 de zile, recoltarea se poate repeta de câteva ori până în luna februarie.
Producția la cultura înființată cu rădăcini este mai ridicată decât la cea înființată prin semințe.Frunzele colectate se valorifică cât mai repede pentru a nu pierde din calitate.
III. Descrierea și combaterea bolilor la cultura de pătrunjel
Descrierea putregaiului moale (umed) la pătrunjel(Ervinia carotovora)
Apare în câmp în anii ploioși, își continuă evoluția și în depozite. Mai poate afecta țelina și morcovul.
În zona coletului apar pete brune, umede care avansează spre vârf. În interiorul rădăcinii apar caverne pline cu o masă mucilăginoasă, în final putrezește întreaga rădăcină.
Bacteriile au formă de bastonașe, cu cili dispuși peritrih.În perioada de vegetație se răspândesc prin melci, prin larvele unor insecte sau prin apă.De la un an la altul patogenul se transmite prin rădăcini și prin resturile vegetale infectate.
Prevenirea și combaterea putregaiului moale se poate realiza prin: evitarea terenurilor cu exces de apă, rotația culturilor, sortarea rădăcinilor înainte de depozitare, umiditatea să fie sub 80% în timpul păstrării, temperatura de 1-4 grade Celsius.
Descrierea și combaterea făinării (Erysiphe umbelliferarum)
Apare pe frunze și tulpini, care se acoperă cu pâsla miceliană albă, conține conidioforii și conidiile ciupercii. Mai târziu apar picnidiile negre, iar frunzele se brunifică și se usucă.
Pentru combaterea făinării se pot utiliza tratamente cu fungicide cum ar fi :Tiovit Jet 80 WG în cantitate de 4,0 kg/ha, Kumulus DF în cantitate 4,0 kg/ha.
Descrierea putregaiul alb la pătrunjel (Sclerotinia sclereotiorum)
Atacă pe lângă pătrunjel, morcovul, țelina și păstârnacul, evoluția continuând și în timpul păstrării. Pe rădăcini apar pete umede, ușor decolorate, care se acoperă cu mucegaiul alb al ciupercii. Ulterior apar și scleroții negri de 3-10 mm, sub aceasta formă ciupercă poate supraviețui în sol mai mulți ani.
Prevenirea și combaterea apariției putregaiului alb se realizează prin rotația culturilor, evitarea plantelor sensibile față de atacul acestei ciuperci și sortarea rădăcinilor.
Descrierea septoriozei (Septoria apiicola)
Pe frunze, tulpini, petiol apar pete brune cu centrul albicios și cu picnidiile negre ale ciupercii.Atacul afectează suprafața de asimilație a frunzelor.Transmiterea bolii se face prin sămânță și prin picnospori.
Prevenirea și combaterea se poate realiza cu utilizarea de sămânță sănătoasă și tratamente în vegetație cu fungicide cum ar fi: Bravo 500 SC în concentrație de 0,2 % (20 ml în 10-13 l/apă), Dithane M-45 în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l/apă).
Descrierea cercosporiozei la pătrunjel
Cercosporioza poate fi recunoscută prin petele mici, de formă rotundă sau ovală ce apar pe foliolele sau pe petiolul frunzelor. Petele au o culoare cafenie, fiind înconjurate de o margine galbenă. În cazul unui atac grav, acestea confluează și frunzele mor.
Ciuperca hibernează pe resturile din cultura de morcov și pe plantele gazdă sălbatice.Temperatura optimă pentru dezvoltarea ciupercii este de 28 grade Celsius, boala începe să se manifeste după 10 zile de la infecție.
Prevenirea apariției bolii se realizează prin respectarea rotației culturii, utilizarea de semințe tratate, verificarea periodică a culturii.
IV. Descrierea și combaterea dăunătorilor la cultura de pătrunjel
Descrierea și combaterea nematodului morcovului (Meloidogyne hapla)
Nematodul morcovului dezvoltă 4-8 generații pe an, dar uneori poate dezvolta chiar 10-20 generații.Iernează ca larvă sau adult (femela) fie în interiorul rădăcinii plantelor fie în sol.
Larvele de vârsta a doua migrează în sol în căutarea de plante gazdă. Când întâlnesc rădăcinile plantelor gazdă preferate, pătrund în țesuturi în apropierea vârfului de creștere, și cauzează gigantismul celulelor înconjurătoare.
Datorită dezvoltării nematodului din interiorul pătrunjelului, țesutul trece printr-un număr mare de schimbări morfologice, ducând la apariția unor protuberante ca niște noduri. În final țesutul din jurul femelei se rupe, eliberând o masă gelatinoasă conținând câteva sute de ouă din care se dezvoltă larvele.
Nematodul atacă plante cultivate și spontane aparținând la peste 40 de familii botanice din care amintim câteva exemple: cartof, mazăre, barba caprei, trifoi, salată etc.
Primele simptome se manifestă după 3-4 săptămâni, semnele atacului constă în ofilirea frunzelor urmată, la scurt timp, de uscarea lor de la vârf spre bază și stagnarea în creștere a plantelor.
Pe rădăcini apar gale la nivelul cărora vasele libero-lemnoase sunt obturate, circulația sevei se întrerupe, determinând putrezirea rădăcinii și uscarea plantei.
Atacul nematozilor determină apariția de Fusarium sp. și Verticillium sp., care grăbesc pierirea plantelor.
Prevenirea apariției nematozilor se realizează prin: rotația culturilor, folosirea de soiuri rezistente, eliminarea plantelor cu simptome împreună cu pământul din jurul rădăcinii și distrugerea lor prin foc.
Combaterea chimică se realizează prin dezinfecția solului cu substanțe specifice cum ar fi: Basamid Granule în cantitate de 3-5 kg/100 mp, Nemathorin 10 G în cantitate de 15 kg/ha.
Descrierea și combaterea nematodului bulbilor și coletului (Ditylenchus dipsaci)
Nematodul bulbilor sunt mici viermi minusculi, cel mai adesea de mărime mai mică de 1 mm. Nematozii se hrănesc cu conținutul celulelor, la care aceștia le perforează pereții cu ajutorul stiletului. Ei trăiesc în pământ unde le este necesar doar un firicel de apă pentru a se deplasa.
Acești dăunători sunt în special importanți în climatul cald și umed, deci în spațiile protejate. Nematodul bulbilor iernează ca ou, larvă sau adult, în resturile vegetale (tulpinile diferitelor plante, bulbi) și chiar în sol și dezvoltă 5-6 generații pe an.
Atacă tulpinile, bulbii, tuberculii, rizomii și rădăcinile diferitelor plante, preferând însă ceapa, usturoiul și prazul.
Plantele atacate au frunzele mai groase și mai scurte, de culoare verde închis la început, apoi se îngălbenesc.
Nematodul bulbilor se transmite prin materialul de plantare infestat (semințe bulbi răsad), dar se poate transmite și prin apă de irigație, resturi vegetale sau sol.
Prevenirea apariției nematodului bulbilor se poate realiza prin: rotația culturilor, folosirea de soiuri rezistente, eliminarea plantelor cu simptome împreună cu pământul din jurul rădăcinii și distrugerea lor prin foc.
Combaterea chimică se poate realiza cu: Actara 25 WG în cantitate de 0,06 kg/ha, Basamid Granule în cantitate de 3-5 kg/100 mp, Nemathorin 10 G în cantitate de 15 kg/ha.
Descrierea și combaterea la păduchele verde (Semiaphis dauci)
Păduchele verde iernează sub formă de ou iar primăvara apar femelele. Prin reproducere asexuată apar mai multe generații nearipate. În luna mai apar adulții aripați care migrează și se instalează pe plantele gazde unde cu femelele nearipate se înmulțesc în urma cărora apar atât forme aripate cât și nearipate.
Păduchele verde al morcovului atacă culturile de legume umbelifere (morcov, păstârnac, pătrunjel,țelină,mărar).
Combaterea chimică a păduchelui verde se realizează prin tratamente cu: Actara 25 WG în concentrație de 0,3 %, Decis Mega 50 EW în cantitate de 2 ml în 10 l apă.
Descrierea și combaterea limaxului cenușiu (Agriolimax agreste)
Limaxul cenușiu iernează sub formă de ou și mai rar sub formă de adult, hibernează în găuri subterane și crăpături din sol, care sunt ferite de îngheț, în care își încetinesc procesele metabolice, întrând într-o stare de letargie.
Melcișorii rezultați din eclozarea ouălor de iarnă, ajung la maturitate la jumătatea lunii iulie. Melcișorii generației a doua apar începând cu a doua jumătate a lunii august, se hrănesc cu organele vegetative ale plantelor, se maturează treptat, devin adulți, se împerechează și în a doua jumătate a lunii octombrie depun ouă și așa se reia ciclul biologic.
Evoluția embrionară depinde de temperatura și de gradul de umiditate, durează între două și patru săptămâni.
Melcii sunt activi ziua, dacă au suficientă umiditate, dacă nu, ei rămân nocturni. În condiții aride, limacsii secretă mult mucus, îngroșându-și masa viscerală și protejându-se astfel de dezhidratare.
Melcul este polifag, se hrănește cu specii de plante cultivate și spontane, atacul producându-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane și supraterane).
Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimțate găuri de formă neregulată pe frunze sau alte părți ale plantei. În zonele roase pot apărea infecții secundare, produse de ciuperci sau bacterii.
Combaterea limaxilor se poate realiza prin strângerea manuală a limacsilor după ploaie sau în timpul nopții la lumina electrică.
Combaterea chimică se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB în cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se împrăștie pe suprafața solului sau se poate încorpora la 2-3 cm adâncime în sol. Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca și Mesurolul se împrăștie la suprafața solului sau se poate încorpora în sol.
Descrierea și combaterea la coropișniță (Gryllotalpa gryllotalpa)
Coropișnița se hrănește cu material vegetal, rădăcini, insecte târâtoare mai mici și viermi (râme). Numai în perioada de împerechere, coropișnița iese la suprafață, unde își caută un partener, cu care să se reproducă.
Are o generație la doi ani și iernează ca larvă sau ca adult în sol. Adultul este de 50-70 mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat, terminat cu doi cerci, capul este rotunjit, pronot globulos.
Femela depune între 400-600 de ouă într-un cuib la 30-40 cm adâncime în sol. Larvă este asemănătoare cu adulții, la apariție larvele sunt de culoare albă.
În sere și solarii coropișniță apare la începutul lunii martie, iar în câmp pe parcursul lunii aprilie.
Coropișnița este un dăunător polifag, atacând cerealele (grâul, orzul, porumbul), plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla, tutunul), puieții din pepinere și mai ales culturile de legume (varză, conopidă, ardeiul, vinetele, tomatele).
Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor
Prezența dăunătorilor se recunoaște după galeriile practicate în stratul superficial al solului, care se observă cu ușurință, precum și după plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafața solului.
Prevenirea aparitiei coropișnitei se poate realiza prin: efectuarea de arături adânci de toamnă, pentru scoaterea la suprafața solului a coropișnițelor intrate la iernat în vederea distrugerii lor prin ger, efectuarea toamna pe terenurile puternic infestate de gropi capcană, cu dimesiuni de 50x50x50 cm, umplute cu gunoi activ de grajd, mediul preferat de coropișnițe pentru iernare și desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuarie-februarie, păstrarea gunoiului de grajd în locuri protejate și transportarea lui în câmp pe parcursul iernii, cernerea amestecului de sol folosit la semănat care trebuie repicat printr-o sită deasă, pentru reținerea și eliminarea coropișnițelor.
Combaterea chimică se poate realiza cu ajutorul substanțelor chimice cum ar fi: Mesurol 2 RB în cantitate de 5,0 kg/ha prin încoporare la 2-3 cm în sol sau prin simpla împrăștiere pe suprafața solului, Sintogril Super în cantitatede 30 kg/ha se utilizeză tot prin încorporare sau împraștierea pe suprafața solului.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Leave a Reply Cancel Reply