Vegetables Seeds
Films
Peat
Irrigation systems
Nets
Production pots
Machines & tools
Fertilizers
Garden accessories
Phytopharmacy
Mixtures of Grasses, Flower Seeds and Fodder Plants
Masura si control
Bean culture
Fasolea de grădină este o plantă anuală, erbacee, termofilă. Se disting două tipuri de convarietăți: convarietatea nanus care reprezintă plante cu creștere determinată și convarietatea vulgaris cu plante a căror creștere este nedeterminată.
I. Relații cu factori de mediu
Fasolea este o plantă pretențioasă față de căldură, temperatura minimă de germinare a semințelor este de 15 grade Celsius, când răsărirea are loc în 12-14 zile. Temperatura optimă este de 20-27 grade Celsius, când răsărirea are loc în 4-8 zile.În perioada de vegetație temperatura optimă este de 20-25 grade Celsius, temperatura minimă de 10-12 grade Celsius iar cea maximă de 30-35 grade Celsius. La valori de sub 10 grade Celsius creșterea încetează iar la -0,5 grade plantele pier.
Cerințele față de lumină sunt moderate, solicitând o intensitate luminoasă ridicată pe toată perioada de vegetație.Fasolea este o plantă de zi scurtă. În condiții de zi lungă au loc creșteri vegetative puternice în detrimentul fructificării.
Pretențiile față de umiditate sunt moderate, cu excepția perioadei de înflorit și de legare a păstăilor, când umiditatea ridicată poate favoriza procesele de creștere și fructificare.Insuficiența apei în sol încetinește procesul de înflorire, în timp ce insuficiența umidității mai ridicate în aer duce la avortarea unui număr mare de flori.Perioadele critice pentru apă sunt la germinarea semințelor, la înflorire și la legarea păstăilor.
Cultivarea de fasole urcătoare au cerințe mai ridicate față de umiditate decât cele pitice.
Cultura de fasole preferă solurile profund bogate în humus, bine însorite, ferite de curenți reci, cu reacție neutral spre alcalină pH= 6,5-7,5.
Fasolea păstăi reacționează bine la fertilizările cu fosfor și potasiu.Pe solurile sărace este recomandat aplicarea îngrășămintelor cu azot în primele faze de vegetatție, la înflorit și în perioada legării păstăilor.
II. Tehnologia de cultură
Fasolea de gradină se cultivă în câmp, în ogor propriu și succesiv și forțat, în sere și solarii.
Cultura fasolei în câmp
În ogor propriu se amplasează după legume fertilizate cu gunoi de grajd, ca ardei, tomate, țelina, vinete.În succesiune cultura poate urma după salată, ceapă verde, varză timpurie, cartofi timpurii, spanac.
Pregătirea terenului începe din toamnă când se aplică 75 kg s.a./ha P2O5 si 75 kg s.a./ha K2O, se încorporează în sol prin efectuarea unei arături adânci la 28-32 cm.Primăvara odată cu pregătirea patului germinativ se aplică 35-50 kg s.a./ha azot.
0 Review(s)
0 Review(s)
Pentru cultura succesivă se execută o arătură superficială la 12-15 cm, apoi pregătirea patului germinativ se face ca și pentru cultura în ogor propriu.
Erbicidarea culturii se efectuează pentru combaterea buruienilor la culturile efectuate atât pe suprafețe mari cât și pe suprafețe mici. Fasolea este o plantă care luptă destul de slab cu buruienile, este sensibilă la îmburuienare, îndeosebi la începutul vegetației, dar este expusă și la îmburuienarea târzie. O strategie complexă de combatere integrată a buruienilor, se poate efectua prin asocierea măsurilor preventive (rotație, lucrările solului) cu măsurile de combatere.
Se practică o mușuroire ușoară a rândurilor când plantele sunt în stadiul de 4-6 frunze. Prin mușuroire se evită îmburuienarea pe rând, contribuie la creșterea rezistenței de cădere și se evită formarea crustei. Prășitul se execută între rânduri dar foarte superficial.
0 Review(s)
Pe cale chimică combaterea buruienilor se efectuează prin erbicidări folosindu-se produse specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC se utilizează preemergent (în condiții de umiditate), ppi 3-4 cm (în condiții de secetă),se utilizeză 1,0-1,5 l/ha împotriva buruienilor monocotiledonate anuale și unele dicotiledonate.
Butoxone M 40 care se utilizează postemergent în cantitate de 2,5-3,0 l/ha împotriva buruienilor dicotiledonate, când plantele din cultură au 2-3 frunze iar buruienile 1-2 frunze.Se aplică o singură erbicidare cu Butoxone M 40 pe cultură/sezon.
Un alt erbicid care se poate utiliza este Leopard 5 EC.Acesta se utilizează postemergent împotriva buruienilor monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa, Digitaria, Sorgum din semințe), se utilizează în cantitate de 1,5 l / ha faza de 3-5 frunze a buruienilor.
Sămânța de fasole destinată semănatului trebuie să posede o puritate fizica de minimum 98%, o facultate germinativă de minimum 75% și să provină din culturi neinfestate cu boli.
Semănatul se realizează cand în sol se ating temperaturi de 14-16 grade Celsius, în perioada 15-20 aprilie în zonele de câmpie și 20 aprilie-10 mai în zonele colinare.Pentru cultura succesivă, semănatul se face în perioada de 10 iunie- 1 iulie în zonele colinare și 10-20 iulie în zonele de câmpie.
Cultivarele pitice se seamănă în rânduri la distanțe de 40 cm și la 4-5 cm distanță între plante pe rând, iar cele urcătoare se seamănă în cuiburi (2-3 semițte la cuib), la 90 cm între rândurile de cuiburi și 40-50 cm între cuiburi pe rând.
La culturile de fasole pitice desimea ce se realizează este de 550-600 mii de plante/ha iar la culturile de fasole urcătoare desimea trebuie să fie de 20-30 de mii de plante pe hectar.
Adâncimea de semănat este de 3-4 cm,cantitatea de sămânță utilizată este de 100-140 kg/ha la cultivarele oloage și 60-80 kg/ha la cele urcătoare.Pentru asigurarea răsăririi uniforme, la culturile succesive se recomandă aplicarea unei udări cu o normă de apă de 300 m3 pe hectar.
La fasolea urcătoare se face răritul plantelor pe rând, lăsând la cuib câte 2-3 plante.Se aplică fertilizări la începutul înfloririi, se administrează 25 kg s.a./ha N, 50 kg s.a./ha P2O5 și 30 kg s.a. K2O.
În zonele secetoase se aplică 3-4 udări prin aspersiune, cu norme de 300-400 m3/ha, în perioada de înflorit-legatul păstăilor. Udările se recomandă a se efectua seara sau dimineața pentru a nu provoca arsuri plantelor.
Cultivarele de fasole urcătoare necesită susținerea plantelor. Pe suprafețe mici acestea se arăcesc, folosind araci de 2-2,5 m.Pe suprafețe mari, plantele se palisează pe spalier înalt, format din araci distanțați la 4-5 m și o sârmă fixată la partea superioară a acestora.
Recoltarea pentru consum curent se face manual, la 2-3 zile, pe măsură ce se formează păstăile.
Pentru industrializare, recoltarea se face mecanizat cu mașina MF-3 sau FZB, dupa 45-65 de zile de la răsărit la cultivarele pitice și 75-85 de zile la cele urcătoare.Recoltarea mecanizată se efectuează când 70-80 % din păstăile de pe plante au ajuns la maturitatea tehnică.
Recoltarea se face dimineața sau sera, deoarece păstăile se deshidratează ușor.Păstrarea păstăilor pe o perioadă de 12-14 zile se poate face la temperatura de 7-10 grade Celsius și o umiditate relativă a aerului de 85-90 %.
Tehnologia culturii forțate
Se realizează prin culturi efectuate în sere și în adăposturi acoperite cu folie de polietilenă.
0 Review(s)
0 Review(s)
0 Review(s)
0 Review(s)
0 Review(s)
0 Review(s)
Cultura fasolei de gradină în sere
Se practică mai mult în serele înmulțitor, după răsaduri, înființarea culturii se face prin răsad sau prin semănat direct.
Producerea răsadurilor se realizează prin semănatul direct în ghivece sau cuburi nutritive a două semințe, la adâncimea de 2 cm.
Pentru producerea răsadului necesar plantării a unui hectar de cultură este necesară cantitatea de 30-40 kg semințe.
Pentru ciclul I semănatul se face în ultima decadă a lunii ianuarie, iar pentru ciclul II în ultima decadă a lunii august.Se menține o temperatură de 22-24 grade Celsius în substrat, iar udările aplicate după semănat se fac cu apă calduță de 20-22 grade Celsius.
După răsărire temperatura din sol și aer se menține la 20-22 grade Celsius ziua și 16-17 grade Celsius noaptea iar umiditatea relativă a aerului se menține la 70-75 %. Vârsta optimă a răsadului la plantare este de 18-25 de zile.
Plantarea se realizează manual prin plantarea a două plante într-un cuib.Răsadurile se plantează cu bolurile de pământ în rigola, după care aceasta se completează cu pământ, fără să se taseze. După plantare se udă prin aspersiune pentru tasarea pământului în jurul plantelor.Pe o travee se plantează două benzi, de câte două rânduri, după schema 40+30+180+30+40 cm, iar între cuiburi pe rând se lasă 25 cm. Desimea realizată trebuie să fie de 60 de mii de plante pe hectar.
Prin semănat direct schema este aceeași ca și la plantarea de răsaduri, folosindu-se 30-40 kg de semințe la hectar. Intervalul dintre benzi se poate cultiva cu ardei iute, plantat la distanța de 40 cm față de rândurile de fasole și la 50 cm pe lungimea rândului.
Lucrările de întreținere constă din: efectuarea de prășire manuală ori de câte ori este nevoie, palisarea plantelor la o săptămână de la plantare, cărnitul plantelor când au 50-60 de cm și la 100 -150 cm, menținerea de 18-20 grade celsius în sol și în aer pentru favorizarea polenizării normale a florilor și formarea păstăilor, aplicarea de 2-3 udări zilnice prin aspersiune timp de 1-2 minute, combaterea bolilor și dăunătorilor specifici.
Recoltarea se face manual, la ciclul I după 60-70 de zile de la răsărit, iar la ciclul II după 50-60 zile.
Cultura fasolei păstăi în solarii și tunele joase
Se practică în ciclul I și ciclul II, având o tehnologie asemănătoare altor plante legumicole cultivate în aceste spații.
În ciclul I semănatul se face În perioada 1-5 aprilie când temperatura solului la adâncimea de 5 cm se menține constantă la 10-12 grade Celsius, iar în ciclul II în perioada 10-25 iulie.
În solar se folosesc soiuri de fasole urcătoare care asigură producții mari și eșalonate pe o perioadă mai lungă de timp,comparativ cu cele oloage.
Înființarea culturii se face prin plantare de răsad (în vârstă de 25-30 de zile), sau prin semănat direct, în cuiburi, la distanțe de 70-80 cm între rânduri și 50 cm între cuiburi pe rând, norma de sămânță utilizată este de 25-30 kg pe hectar.
În tunele joase, semănatul se realizează pe teren nemodelat folosind cultivare oloage. Distanța între rânduri este de 60 cm, iar între cuiburi pe rând de 40 cm.Perioada de semănat este între 1-5 aprilie la ciclul I iar la ciclul II intre 10-25 iulie.
Lucrările de întreținere sunt asemănătoare culturilor din câmp, o atenție deosebită se acordă aerisirii solariilor.
III. Decrierea și combaterea bolilor la cultură de fasole
Descrierea și combaterea la păianjenul roșu comun (acarian) (Tetranycus urticae)
Combaterea chimică se realizează cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % în concentrație de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC în concentrație de 0,075 % (10 ml în 13 l/apă), Omite 570 EW în concentrație de 0,1 % (10 ml în 10 l/apă),Nissorun 10 WP în concentrație de 0,04 % (5 g în 12 l/apă).
Descrierea și combaterea musculiței albă de seră (Trialeuroides paporariorum)
Musculița albă este o insectă mică, culoarea corpului este alb-gălbuie și este acoperit cu o secreție albă de consistență ceroasă.Aripile sunt albe și când sunt deschise au dimensiunea de până la 5 mm. Adulții au ochii de culoare neagră.
Musculița albă de seră se înmulțește foarte rapid, are 3-4 generații pe an în aer liber, iar în sere până la 12 generații.Femele depun între 100-500 ouă, pe partea inferioară a frunzelor, grupate inelar.Incubația ouălor durează între 10-14 zile, la o temperatură constantă de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare gălbui, ovale, cu ochii roșii, care se transformă în pupariu, după 10 zile.În stadiul de pupariu insecta trăiește 12 zile, perioada după care apare musculița adultă, și ciclul se reia.
Combaterea musculiței albe de seră este destul de dificilă.Se întâmplă ca generațiile se suprapun și pe aceeași plantă pot exista ouă, larve, pupe și adulți, eficiența insecticidelor scade.
Combaterea chimică a musculiței albe de seră se realizează prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC în concentrație de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG în concentrație de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy în concentrație de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG în concentrație de 0,025 % (1,5 g în 6,0 l apă).
Descrierea și combaterea limaxului cenușiu (Agriolimax agreste)
Melcișorii rezultați din eclozarea ouălor de iarnă, ajung la maturitate la jumătatea lunii iulie.Melcișorii generației a doua apar începând cu a doua jumătate a lunii august, se hrănesc cu organele vegetative ale plantelor, se maturează treptat, devin adulți, se împerechează și în a doua jumătate a lunii octombrie depun ouă, și așa se reia ciclul biologic.
Evoluția embrionară depinde de temperatura și de gradul de umiditate, durează între două și patru săptămâni.
Melcii sunt activi ziua, dacă au suficientă umiditate, dacă nu, ei rămân nocturni.în condiții aride, limacsii secretă mult mucus, îngroșându-și masa viscerală și protejându-se astfel de dezhidratare.
Melcul este polifag, se hrănește cu specii de plante cultivate și spontane, atacul producându-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane și supraterane).
Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimțate găuri de formă neregulată pe frunze sau alte părți ale plantei.În zonele roase pot apărea infecții secundare, produse de ciuperci sau bacterii.
Combaterea limaxilor se poate realiza prin strângerea manuală a limacsilor după ploaie sau în timpul nopții la lumina electrică.
Combaterea chimică se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB în cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se împrăștie pe suprafața solului sau se poate încorpora la 2-3 cm adâncime în sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca și Mesurolul se împrăștie la suprafața solului sau se poate încorpora în sol.
Descrierea și combaterea coropișniței (Gryllotalpa gryllotalpa)
Numai în perioada de împerechere, coropișnița iese la suprafață, unde își caută un partener, cu care să se reproducă. Are o generație la doi ani și iernează ca larvă sau ca adult în sol.Adultul este de 50-70 mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat, terminat cu doi cerci, capul este rotunjit, pronot globulos.
Femela depune între 400-600 de ouă într-un cuib la 30-40 cm adâncime în sol.Larva este asemănătoare cu adulții, la apariție larvele sunt de culoare albă.
În sere și solarii coropișnița apare la începutul lunii martie, iar în câmp pe parcursul lunii aprilie.
Coropișnița este un dăunător polifag, atacând cerealele (grâul, orzul, porumbul), plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla, tutunul), puieții din pepinere și mai ales culturile de legume (varza, conopida, ardeiul, vinetele, tomatele, fasole).
Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor.Prezența dăunătorilor se recunoaște după galeriile practicate în stratul superficial al solului, care se observă cu ușurință, precum și după plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafața solului.
Prevenirea apariției coropișniței se poate realiza prin: efectuarea de arături adânci de toamnă, pentru scoaterea la suprafața solului a coropișnițelor intrate la iernat în vederea distrugerii lor prin ger, se efectuează toamna pe terenurile puternic infestate de gropi capcană, cu dimesiuni de 50x50x50 cm, umplute cu gunoi activ de grajd, mediul preferat de coropișnițe pentru iernare și desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuarie-februarie, păstrarea gunoiului de grajd în locuri protejate și transportarea lui în câmp pe parcursul iernii, cernerea amestecului de sol folosit la semănat care trebuie repicat printr-o sită deasă, pentru reținerea și eliminarea coropișnițelor.
Combaterea chimică se poate realiza cu ajutorul substanțelor chimice cum ar fi: Mesurol 2 RB în cantitate de 5,0 kg/ha prin încoporare la 2-3 cm în sol sau prin simpla împrăștiere pe suprafața solului, Sintogril Super în cantitatede 30 kg/ha se utilizeză tot prin încorporare sau împrăștierea pe suprafața solului.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Leave a Reply Cancel Reply