Cucumber culture
I. Cultura castraveților în spații protejate (sere și solarii)
Acest sistem de cultură este foarte des utilizat datorită obținerii de producții timpurii și extratimpurii, de fructe semilungi și mici tip cornichon.
Pregătirea solului începe din toamnă, prin strângerea și scoaterea resturilor vegetale ale culturii anterioare și fertilizarea de bază cu 60-80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 50-60 kg s.a. /ha P2O5, 50-60 kg s.a. /ha K2O, ce se încorporează în sol odată cu afânarea adâncă. În primăvară se completează fertilizarea cu 50-60 kg s.a. /ha azot.
Răsadurile se produc prin semănat direct în ghivece sau cuburi nutritive cu latura sau diametrul de 7-8 cm, sau ghivece din turbă (Jiffy-pots).
Pentru 1 ha cultură sunt necesare 0,7-0,8 kg semințe. Epoca de semănat se stabilește în funcție de data prevazută pentru plantare, între 10-20 februarie pentru culturile în solarii amenajate special și mai târziu pentru culturile realizate în succesiune după producerea răsadurilor. Plantarea se realizează în perioada de 5-15 aprilie. Lucrarea se execută manual, în gropi deschise cu lingura de plantat sau cu sapa.
Lucrările de întreținere se referă la completarea golurilor, prașire și udări. Atenție deosebită trebuie acordată prevenirii și combaterii agenților patogeni și a dăunătorilor la care plantele sunt mai expuse decât în câmp datorită condițiilor specifice de cultură.
Amintim câteva boli și dăunători întâlnite la cultura castraveților. Aceste boli pot apărea atât în spații protejate cât și în câmp liber.
Mozaicul castraveților (Cucumber mosaic virus)
Simptomele primare sunt vizibile pe frunzele tinere, sub formă de mosaic internervurian difuz, care poate evolua în îngălbenirea și uscarea frunzelor, sau chiar uscarea generală a plantelor.Produce și marmorarea fructelor, uneori și deformarea acestora.
Sunt două tipuri de viruși care produc mozaicarea castraveților. Primul este virusul Marmor cucumeris Holmes al doilea este Cucumis virus 1 Smith, Cucumber mosaic cucumovirus (V.M.C. 1). Un alt virus care afectează castraveții este V.M.C.2 acesta produce deformarea frunzelor și lăstarilor, chircirea plantelor și se transmite și prin semințe.
Virul este răspândit de afide. Gravitatea și perioada de apariție depinde de gradul de înmulțire a celor 60 de specii de afide vectoare ale virusului.
Prevenirea și combaterea mozaicului se realizează prin folosirea de semințe neinfectate, izolarea culturilor de castraveți față de alte plante-gazdă, menținerea culturii de castraveți libera de afide și distrugerea buruienilor sunt măsuri preventive recomandate.
Pătarea unghiulară a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)
Produce pagube atât la castraveți de seră cât și la castraveți de câmp, simptomele fiind însă mai vizibile la cele de seră. Primele simptome apar însă pe frunzele cotiledonate, sub forma unor pete mici, cu aspect uleios la început, apoi brune.Pe frunzele adevărate atacul este prezent sub formă de pete delimitate pe nervure,din care cauză devin colțuroase. Petele sunt hidrozate cu exsudat pe vreme umedă. Frunzele se necrozează apar perforate din cauza țesutului uscat al frunzei care se rupe. Pe fructe petele sunt mici, hidrozate, ușor denivelate. Bacteria se localizează în tegument semințele fiind și ele infectate.
În sere poate să apară și tipul de infecție sistemică, prin tulpină și petiol până la fruct. Aceste plante infectate sistemic, țesutul vascular este îngălbenit iar fructele se înmoaie și pot prezenta exsudat bacterian pe suprafață. Bacteria se transmite mai ales prin semințe infectate. Resturile vegetale nedescompuse prezintă de asemenea o posibilă sursa de infecție. Picăturile de apă ajută la diseminarea bacteriei în cultură. Pagube importante pot apărea în culturile irigate și în condiții de precipitații frecvente în câmp. Bacteria necesită temperaturi ridicate 25-28 grade Celsius, temperatura minimă fiind în jur de 0 grade, iar maximă de circa 35 grade Celsius.
Prevenirea și combaterea bacteriei se poate realiză prin rotația culturilor (cel puțin un an) și descompunerea cât mai bună a resturilor vegetale. Combaterea chimică se realizează cu substanțe pe bază de cupru cum ar fi: Zeama Bordeleză în concentrație de 0,75 % ( 50 g in 8 l apă), Champ 77 WG 30 g în 10 l apă, Manoxim C 50 PU în concentrație de 0,4 % (4,0 kg/ha), Funguran OH 50 WP în concentrație de 0,4 % (4,0 kg/ha). În sere se recomandă întreruperea udării prin aspersiune a culturii. Putrezirea semințelor și căderea plăntuțelor. Acest fenomen apare la răsaduri și este frecvent și în semănăturile de câmp
Baza tulpiniței plantelor devine translucidă, se subțiază la nivelul solului și plăntuța cade.Boala este cauzată de un grup de ciuperci de sol din care unul mai important Pythium și uneori mai apare și Rhizoctonia solani și alte grupe de ciuperci .Pentru a nu apărea aceste tipuri de ciuperci condițiile de mediu din răsadnițe și solaria este foarte importantă. Factori care favorizează infecțiile sunt: temperatura moderată, umiditatea aerului și a solului peste normal, formarea condensului, aerisirea insuficientă. Combaterea chimică se poate realiza prin tratamente la sol și tratarea seminței.Tratamente la sol se pot efectua prin stropirea stratului germinativ cu Previcur Energy în concentrație de 0,1 % (100 ml în 100 l apă pe 30 m2) răsadnita, și la transplantare în concentrație de 0,1 % (100 ml în 100 l apă pe 600 m2),se administrează pe sol, la baza plantei circa 150 ml soluție pe plantă.
Descrierea și combaterea manei castraveților (Pseudoperonospora cubensis)
În combaterea manei la castraveți se pot utiliza fungicide sistemice cât si cele de contact. Amintim câteva substanțe folosite în combaterea manei: Aliette 80 WG folosit în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l apă), Bravo 500 SC în cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml în 10-13 l apă pe 100-130 mp), Folpan 80 WDG în concentrație de 0,15 % (1,5 kg/ha), Funguran OH 50 WP în concentrație de 0,3 % (30 g în 10 l apă), Merpan 80 WDG în concentrație de 0,15 % (1,5 kg/ha) (15 g in 10 l apa), Ortiva 250 SC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha) (7,5 ml in 8,0 l apa), Polyram DF în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l apă), Previcur Enegy în concentrație de 0,25 % (2,5 l/ha) (15 ml în 6,0 l apă), Ridomil Gold MZ 68 WG în concentrație de 0,25 % (2,5 kg/ha) (25 g în 8 l apă pe 100 mp), Shavit F 72 WP în concentrație de 0,2 % (2 kg/ha) (20 g în 10 l apă), Zetanil Blu în concentrație de 0,3 % (3,0 kg/ha) (30 g în 8 l apă), Zeama Bordeleză 0,75 % (50 g în 8-10 l apă).
Descrierea și combaterea făinării la castraveți (Sphaerotheca fuliginea)
La umiditatea aerului de 70 % și temperatura de 26-28 grade Celsius condițiile sunt optime pentru infecție.
Combaterea făinării se realizează prin tratamente repetate cu fungicide cum ar fi: Tilt 250 EC in concentrație de 0,015 % (4 ml în 26 l apă), Topas 100 EC în concentrație de 0,025 %, Bravo 500 SC în cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml în 10-13 l apă), Kumulus DF în concentrație de 0,4 % (30 g în 7,5 l apă), Shavit F 72 WP în concentrație de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g în 10 l apă), Thiovit Jet 80 WG în concentrație de 0,3-0,4 % (3,0-4,0 kg/ha), Manoxin M60 PU în concentrație de 0,4 % (4,0 kg/ha).
Descrierea și combaterea antracnozei la castraveți (Colletotrichum lagenarium)
Fructele atacate prezintă aceleași simptome. În aceste pete se localizează bacterii care provoacă în final putrezirea fructelor. Transmiterea bolii se realizează prin sămânță. Tratarea semințelor este singurul mijloc de prevenire.Îndepărtarea resturilor de plante și igiena culturală contribuie de asemenea la prevenirea apariției ciupercii.
În combaterea chimică a antracnozei se pot utiliza următoarele substanțe: Dithane M-45 în concentrație de 0,2 %, Dithane Neotec 75 WG în concentrație de 0,2 %,( 20 g în 10 l apă).
Descrierea și combaterea putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea)
Putregaiul cenușiu apare sub forma unor pete umede de culoare verde cenușie,la suprafața cărora se dezvoltă din abundență fructificațiile ciupercii (conodiofori și conidiile).Petele se extind, înconjoară tulpina și determină ofilirea plantelor deasupra zonei de atac.Atacul se poate manifesta și pe fructele debilitate fiziologic și mai rar pe fructele normal dezvoltate. Putregaiul cenușiu apare cel mai des la locul de prindere a florilor.Fructele atacate sunt acoperite de fructificațiile ciuperci și putrezesc în întregime.
Combaterea putregaiului cenușiu se poate realiza cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC în concentrație de 1 l/ha (10 ml in 10 l apă pe 100 mp),Teldor 500 SC în concentrație de 0,08 % (0,8 l/ha) (10 ml în 12,5 l apă).
Descierea și combaterea alternariozei la castraveți (Alternaria cucumerina)
Alternarioza atacă de obicei frunzele și tulpinile dar poate ataca și fructele.Pe frunze atacul apare sub forma unor pete, la început mici, de culoare gălbuie, care se extind concentric și treptat se brunifică. Petele sunt precis delimitate, la atac puternic ocupând zone mari din suprafața frunzelor, provocând uscarea acestora.Pe zonele atacate din limb se formează o pâslă fină, de culoare brună, cu zonare caracteristică. Pe tulpini și lăstari apar pete alungite, brune, zonarea concentrică, fiind mai puțin evidentă. Pe fructe atacul apare sub forma unor pete circulare, care se adâncesc în țesuturi.
Pentru combaterea apariției alternarozei se pot lua urmatoarele măsuri agrotehnice: folosirea arăturii adânci pentru îngroparea resturilor vegetale, asolamentul 3-4 ani, folosirea de îngrățăminte cu microelemente pe bază de zinc măresc rezistența plantelor și totodata asigură sporuri mari de producție, cultivarea de soiuri și hibrizi rezistenți.
Combaterea chimică a alternariozei se poate realiza cu fungicide cum ar fi: Bravo 500 SC în cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml în 10-13 l apă pe 100-130 mp), Dithane M-45 în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l apă), Dithane Neotec 75 WG în concentrație de 0,2 % (20 g în 10 l apă), Shavit F 72 WP în concentrație de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g în 10 l apă), Antracol 70 WP în concentrație de 0,2% (2,0 kg/ha) (20 g în 10 l apă).
II. Cultura castraveților în câmp liber
Se diferențiază trei tipuri de culturi: timpurie, de vara și de toamnă.
Cultura timpurie
Este practicată pe suprafețe mai restrânse, necesitând cheltueli în plus pentru producerea răsadurilor, dar consumul de fructe este asigurat începând cu mijlocul lunii iunie.
Terenurile trebuie sa fie bine nivelate, plane, permeabile cu expoziție sudică, cu o textură ușoară și un pH corespunzător.Cultura de castraveți nu poate sa revină pe aceeași suprafață de teren mai repede de trei ani.
Amintim câteva plante bune premergătoare pentru cultura de castraveți: fasole, cartofi, ardei, tomate, lucernă, varză , usturoi.
Pregatirea terenului și a solului.
Lucrările încep toamna prin nivelarea de întreținere, discuirea, fertilizarea de bază cu îngrășământ organic 30-60 t/ha semidescompus,și îngrășăminte chimice 50 -70 kg s.a./ha P2O5,70-90 kg s.a./ha K2O încorporandu-se în sol odata cu arătură adâncă la 25-28 cm.
În primăvară solul se mobilizează cu combinatorul la 7-8 cm adâncime și se completează fertilizarea cu 40-60 kg s.a. /ha N 30-80 kg s.a./ha P2O5 si 30-70 kg s.a./ha K2O.
Producerea răsadurilor se face în spații protejate sau în răsadnițe, se seamănă între 15-20 martie cu o normă de semințe de 1,0-1,5 kg pentru un hectar de cultură. Se seamănă 2 semințe în cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. E bine să se utilizeze semințe tratate chimic pentru a preveni apariția bolilor. La plantare răsadul trebuie să aibă o vârstă de 40-45 zile și un număr de 4-5 frunze.
Plantarea răsadurilor se face manual la începutul lunii mai după ce pericolul brumelor târzii a trecut. Norma de plante pe hectar este de 33-34 mii.
Lucrările de întreținere constă în plantarea răsadurilor în goluri, erbicidarea cu Fusilade Forte 150 EC în cantitate de 0,8 l/ha postemergent pentru buruieni monocotiledonate anuale,și în cantitate de 1,0 l/ha postemergent pentru buruieni monocotiledonate perene.
Se efectuează prăsire superficial, manual și mecanic dar numai până când creșterile vegetative permit, astfel încât să nu fie deranjați vreji. La prăsirea a două plantele se mușuroiesc ușor la bază iar din loc în loc tulpinile se acoperă cu pământ pentru a favoriza emiterea de rădăcini adventive.
Combaterea bolilor se poate face prin măsuri preventive și curative.
Bolile care pot să apară sunt aceleași ca și cele întâlnite la cultura în spații protejate.Amintim câteva exemple de boli: mana, pătarea unghiulară, alternarioza, antracnoza, putregaiul cenușiu, făinarea descrisă la cultura castraveților în spații protejate.
Substanțele chimice utilizate sunt aceleași ca și în combaterea bolilor în spații protejate.
Cultura de vară
Este cea mai răspândită formă de cultură, reprezintă 80 % din suprafața totală ocupată de această specie în ogor propriu.În funcție de modul de dirijare a plantelor se practică cultura pe sol și cultura pe spalieri înalți.
Pregătirea terenului și plantele premergătoare sunt asemănătoare culturii timpurii.
Înființarea culurii: Cultura se realizează prin semănat direct, mai rar prin răsad. Semănatul are loc la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, când în sol la adâncime de 8-10 cm se realizează o temperatură de 10-12 grade Celsius. Se seamană mecanizat la o adâncime de 3-4 cm folosindu-se 4-6 kg semințe la hectar.
La cultura pe sol pentru soiurile tip chornișon se asigură o densitate de 133-148 mii plante/ha, iar la soiurile cu fructe mijlocii desimea plantelor este asemănătoare culturii de castraveți timpurii (33-34 mii plante pe ha).
La culturile pe spalier densitatea de plante este de 71 mii plante/ha pe suprafețe mari și de 38-50 de mii plante/ha în sistem gospodăresc. Spalierii se instalează înaintea înființării culturii și pot rămâne permanent, efectuându-se rotații de culturi cu fasole urcătoare sau tomate.
Lucrările de intreținere constă în umplerea golurilor cu semințe umectate și preîncolțite sau cu răsad din cadrul aceluiași cultivar. Dacă este cazul răritul se aplică la apariția primei frunze adevărate, prin ruperea tulpinii la nivelul hipocotilului și nu prin smulgere.
Dirijarea creșterii și fructificării se realizează prin ciupiri repetate.La baza plantelor pe o înălțime de 20-30 cm se îndepărtează toate formațiunile vegetative și de rod,iar în continuare până la 60-70 cm lăstarii se ciupesc după 2-3 fructe,ca apoi să nu se mai efectueze ciupiri.
Recoltarea la castraveți se face manual la maturitatea tehnică și la interval de 2-4 zile în funcție de cultivare și scop.
Pentru consum în stare proaspătă fructele se recoltează la dimensiuni de 9-12 cm sau chiar 12-15 cm lungime,pentru industrializare la 6-9 cm dar se mai întâmplă să se recolteze la dimensiunea de 3-6 cm.
Bolile care pot să apară sunt aceleați ca și cele întâlnite la cultura în spații protejate.Amintim câteva exemple de boli: mana, pătarea unghiulară, alternarioza, antracnoza, putregaiul cenușiu, făinarea descrisă la cultura castraveților în spații protejate.
Substanțele chimice utilizate sunt aceleași ca și în combaterea bolilor în spații protejate.
Cultura de toamnă
Este practicată obținerii de fructe cu destinația conservării, atât la nivel industrial cât și gospodăresc. Este o cultură succesivă după specii care eliberează terenul în luna iunie (mazăre, cartof timpuriu, gulioare, varză timpurie).
Pregătirea terenului începe cu afânarea superficială a solului printr-o arătură la 18-20 cm, sau discuire,cu care ocazie se încorporează și resturile vegetale ale culturii anterioare,îngrășămintele chimice (30-50 kg s.a./ha N, 30-70 kg s.a./ha P2O5, 30-70 kg/ha s.a. K2O după care se modelează în straturi înalte, cu coronamentul de 104 cm. Cultura se înființează prin semănat direct, norma de sămânță fiind de 5-7 kg/ha. Se seamană 2-3 rânduri pe strat,la o distanță pe rând de 10-15 cm,obținută prin rărit.
Lucrările de întreținere constă în ciupitul plantelor în cazul suprafețelor mici, udarea culturii imediat după semănat pentru o răsărire și creștere uniformă a plantelor, în prima parte a vegetației se udă mai des, iar în a doua parte mai rar, norma de udare fiind de 300-400 m3 apa pe hectar. Udările se efectuează dimineața, seara sau noaptea pentru a evita fenomenul de șoc fiziologic.
Recoltarea începe din prima decadă a lunii septembrie și durează până la scăderea accentuată a temperaturii, la interval de 1-2 zile manual sau mecanizat cu combine speciale.
Categoriile de sortare și calibrare a fructelor sunt cuprinse între: 3-6 cm, 6-9 cm, si 9-12 cm.
Descrierea și combaterea dăunatorilor la cultura de castraveți
Descrierea și combaterea la musculița albă de seră (Trialeuroides paporariorum)
Musculița albă este o insecta mică, culoarea corpului este alb-galbuie și este acoperit cu o secreție albă de consistentă ceroasă. Aripile sunt albe și când sunt deschise au dimensiunea de până la 5 mm. Adulții au ochii de culoare neagră. Se înmulțește foarte rapid, are 3-4 generații pe an în aer liber, iar în sere până la 12 generații.Femele depun între 100-500 ouă, pe partea inferioară a frunzelor, grupate inelar.Incubația ouălor durează între 10-14 zile, la o temperatură constantă de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare gălbui, ovale, cu ochii roșii, care se transformă în pupariu, după 10 zile. In stadiul de pupariu insecta trăiește 12 zile, perioadă după care apare musculița adultă, și ciclul se reia.
Combaterea musculiței albe de seră este destul de dificil.Se întâmplă ca generațiile să se suprapună și pe aceeași plantă pot exista ouă, larve, pupe si adulți, eficiența insecticidelor scade.
Combaterea chimică a musculiței albe de seră se realizează prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC în concentrație de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG în concentrație de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy în concentrație de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG în concentrație de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apă), Nuprid 200 SC în concentrație de 0,075 % (4 ml în 6 l apă).
Descrierea și combaterea la păianjenul roșu comun (acarian) (Tetranycus urticae)
Ouăle depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasă sau gălbuie și au un conținut aproape transparent. Odată ce embrionul începe să se dezvolte, conținutul oului devine tulbure, iar ouăle se îngălbenesc.La o temperatură de 15 grade Celsius embrionulul se dezvoltă în decursul a 15 zile, iar la o temperatură de 30 grade celsius dezvoltarea embrionului se relizează în doar 2-3 zile.
Din ouăle fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Păianjenul roșu se hrănește cu conținutul celulelor plantei.
Acarianul roșu comun iernează în stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizează partea inferioară a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin apariția unor pete de culorare gălbui care corespund înțepăturilor făcute de păianjen.La un atac puternic frunzele atacate se usucă și cad.
Combaterea chimică se realizează cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % în concentrație de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC în concentrație de 0,075 % (10 ml în 13 l/apă), Omite 570 EW în concentrație de 0,1 % (10 ml în 10 l/apă),Nissorun 10 WP în concentrație de 0,04 % (5 g în 12 l/apă).
Descrierea și combaterea la tripsului californian (Frankliniella occidentalis)
Lungimea insectelor adulte este de 2-2,5 mm, iar grosimea corpului nu este mai mare decat 1 mm. Adulții sunt de culoare mai închisă-neagră sau maro.apariția lor se poate pune calendaristic în lunile martie-aprilie.Larvele sunt de culoare galbenă sau verzuie, acest fapt le permite să fie cu greu distinse pe suprafața frunzei și a plantei.
Femela depune ouăle în țesuturile frunzelor și a florilor. O femelă poate să depună în jur de 100 de ouă.După 3-5 zile de dezvoltare embrionară apar larvele,care timp de 8-10 zile de viață pe suprafața frunzei năparlesc de patru ori.Larvele pătrund în sol la adâncimea de 15 cm,unde încă peste 4-5 zile se transformă în insecte adulte aripate.Dezvoltarea unei generații durează 15-20 de zile.
Combaterea chimică a tripsului tutunului se realizează prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Mospilan 20 SG în concentrație de 0,04 % (4,0 kg/ha), Laser 240 SC în concentrație de 0,05 %, Confidor Energy în concentrație de 0,08 % (0,8 l/ha), Nuprid Al 200 SC în concentrație de 0,075 % (0,75 l/ha), Actara 25 WG în concentrație de 0,02% (0,2 kg/ha).
Descrierea și combaterea la păduchele verde (Myzus persicae)
Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor, se hrănesc prin sugerea sevei plantelor. Datorită acetui fapt frunzele se necrozează și se răsucesc, formând pseudocecidii. Plantele atacate suferă și se debilitează, ducând la scăderea producției.
Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-închis. Antenele sunt negre. Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor.Femelele aripate au capul și toracele negre, iar abdomenul verde gălbui sau roșcat. Pe partea dorsală prezintă o pată mare de culoare neagră cu 1-2 dungi transversale și 4 pete laterale.Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculele sunt brune; coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.
Combaterea chimică la păduchele verde se realizează prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC în concentrație de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE în concentrație de 0,03 % (2 ml în 6,6 l/apă), Confidor Energy în concentrație de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG în concentrație de 0,0125 % ( 1,5 g în 12 l/apă).
Leave a Reply Cancel Reply